Cinci sute de proiecte, cheltuieli prognozate de mii de miliarde de lei vechi, un guvernator descaunat la sugestia Bancii Mondiale, dar care a ramas in fruntea unei asociatii ce deruleaza fonduri imense, toate pot fi traduse prin expresia „mult zgomot pentru nimic". Acestea sunt programele de dezvoltare a Vaii Jiului.

Promovarea imaginii, cea mai costisitoare

Dupa restructurarile masive din minerit care au avut loc in anul 1997, guvernele ce s-au aflat la conducerea tarii au promis fel de fel de masuri si programe pentru relansarea Vaii Jiului din punct de vedere socio-economic.

Privite acum, toate aceste programe s-au dovedit a fi doar simple actiuni populiste care nu au fost puse in aplicare niciodata, insa a caror elaborare a costat sume fabuloase.

Este si cazul unui amplu program guvernamental, „Strategia de dezvoltare socio-economica a Bazinului carbonifer al Vaii Jiului", intins pana in anul 2010, care fusese lansat in 2002, la Petrosani, de insusi ex-premierul Adrian Nastase.

Strategia de Dezvoltare a Vaii Jiului cuprinde 500 de proiecte, al caror obiectiv final este imbunatatirea conditiilor generale de viata, crearea de noi locuri de munca si dezvoltarea unui mediu favorabil sectorului privat.

Programul ar fi trebuit sa duca la stimularea crearii de locuri de munca si a dezvoltarii sectorului privat, atragerea de noi investitori in scopul modernizarii si reabilitarii infrastructurii, sprijinirea si consolidarea activitatii sectoriale, implicarea comunitatii locale in dezvoltarea regiunii, transformarea mediului natural intr-unul care sa sustina o economie diversificata si, nu in

ultimul rand, promovarea si prezentarea Vaii Jiului si a oportunitatilor sale. Costurile totale prognozate sunt de-a dreptul astronomice. Numai promovarea imaginii Vaii Jiului, in perioada 2003-2005, s-a ridicat la 9.961 de miliarde lei, din care 3.810 miliarde lei trebuie sa fie alocati de la bugetul de stat.

Autoritatea Guvernamentala, desfiintata la sugestia Bancii Mondiale

Pentru punerea in aplicare a strategiei, fostul guvern Nastase a creat Autoritatea Guvernamentala pentru Valea Jiului, condusa de un guvernator, institutie care ar fi trebuit sa urmareasca atat modul in care se realizeaza obiectivele programului, cat si cum sunt gestionate fondurile, avand in vedere sumele foarte mari vehiculate.

La doi ani de la lansarea strategiei de relansare a Vaii Jiului, Autoritatea Guvernamentala a fost desfiintata la sugestia Bancii Mondiale, din cauza ineficientei.

La vremea respectiva, reprezentantii Bancii Mondiale au atras atentia executivului ca ar putea pierde sprijinul financiar international din cauza ca au fost ignorate masurile din raportul prezentat de Banca Mondiala in luna iulie 2003, care se refereau la mediului economico-social si la masurile ce trebuie luate pentru dezvoltarea Vaii Jiului.

Guvernatorul de atunci al Vaii, Octavian Costescu, respingea insa ideea ca desfiintarea Autoritatii Guvernamentale are legatura cu Banca Mondiala. Teoria lui: e vorba despre un program mai amplu al guvernului, vizand reducerea numarului de agentii.

Sute de milioane cheltuite ineficient, anual

Pe langa Autoritatea Guvernamentala, fostul guvern Nastase a sprijinit infiintarea, pe plan local, a unei asociatii, Asociatia Valea Jiului, care sa adune consilii locale, sindicate, organizatii nonguvernamentale, precum si diferite societati comerciale pentru a contribui la dezvoltarea zonei.

Asociatia a fost condusa si atunci, ca si acum, de fostul guvernator Costescu si trebuia sa ajute la atragerea de investitori in zona. In scurt timp, reusea sa adune aproape 70 de membri. Treptat, activitatea acesteia s-a redus tot mai mult.

Astfel incat, in ultima perioada, o recunoaste insusi presedintele ei, numarul actiunilor s-a redus la o vizita in Marea Britanie si o intalnire cu primarii menita sa-i convinga pe acestia sa aloce bani in dezvoltarea si in promovarea turismului.

Investitorii vor sa se retraga

Acum, o parte din investitorii care se afla in Valea Jiului au decis chiar sa-si mute afacerile pe motiv ca nu sunt sustinuti. „Nici eu nu sunt multumit de activitatea Asociatiei. S-a instalat dezinteresul pentru interesele comune. Vrem sa facem actiuni cat mai multe, dar membrii vin doar cand au treaba sau urmaresc un interes personal", se plange acum

Costescu. Rolul principal al asociatiei, spune el, era acela de forum de dezbatere pentru problemele de interes zonal. „Am pornit ca toate ONG-urile, cu mult entuziasm, dar, pe masura ce a trecut timpul, entuziasmul a disparut deoarece inca nu s-a inteles ca nu poti sa ai beneficii fara sa depui efort", afirma Costescu.

In acest timp insa, in conturile asociatiei, se strang sume importante avand in vedere ca membrii ONG platesc cate 3 milioane de lei, societatile comerciale cate 5 milioane, iar consiliile locale si consiliul judetean cate 10 milioane de lei.

Desi accepta sa dea bani, primarii nu sunt nici ei multumiti de activitatea desfasurata in cadrul Asociatiei Valea Jiului. „Consider ca se putea face mult mai mult. Nu mai mult, ci mult mai mult. Parerea mea este ca, oricum, nu s-a facut suficient. Nu ma pronunt daca banii dati sub forma de cotizatii au fost cheltuiti in folosul nostru", declara primarul municipiului Petrosani, Carol Schreter.

„Am pornit ca toate ONG-urile, cu mult entuziasm, dar, pe masura ce a trecut timpul, entuziasmul a disparut deoarece inca nu s-a inteles ca nu poti sa ai beneficii fara sa depui efort.

Octavian Costescu, presedintele Asociatiei Valea Jiului"

Cat dai, ce primesti?

Asociatia Valea Jiului primeste cate 3 milioane de lei de la membrii sai, cate 5 milioane de la firme si cate 10 milioane de la consiliile locale si consiliul judetean. Dar ce ofera in schimb? Raportul de activitate pe 2004 da un raspuns.

> crearea unei firme de productie de incaltaminte

> biroul de informatii pentru afaceri a raspuns la noua solicitari

> organizarea unui concurs de free-ride in Parang, mediatizat la o televiziune

> revista „Altitudini", opt numere

sursa: www.avj.ro