Intamplarea de luni din Parlament cand Alianta s-a trezit fara parlamentari ma face sa cred ca liderii PNL si PD sunt pe dinafara scopului urmarit de cateva luni incoace. Sa constati ca nu ai cvorum dupa ce ai aprobat sa plece 35 de euroobservatori, stiind ca fara votul lor majoritatea se duce dracului, mi se pare o mare tampenie de care rad pana si curcile.

Cei care au girat o asemenea prostie, incalificabila pentru doua partide cu pretentii aflate la guvernare, sunt numai buni de trimis la carat saci cu nisip alaturi de soldati, eventual desculti, nemeritand nici cizme in picioare de vreme ce s-a ajuns la imposibilitatea de a adopta legi organice.

Iata cum Alianta a venit la mana PSD si PRM intr-un moment special daca iau in calcul lupta surda pentru debarcarea celor doi presedinti de la Camera si Senat. In loc sa-si concentreze atentia asupra tentativei de a inlatura ultima reduta pesedista aflata in zona Puterii, democratii si liberalii isi dau singuri tepe, aruncand in aer majoritatea fragila pe care o detin.

In atare conditii, orice om normal se intreaba ce vor politicienii lui Tariceanu si ai lui Boc daca nu se aduna nici macar acum cand discutiile despre schimbarea regulamentului au ajuns la capat, urmatorul pas, singurul de fapt, fiind votul parlamentarilor? Va imaginati cum mustaceste nea Nicu Vacaroiu cand vede Alianta fara numarul de oameni necesar pentru a inclina balanta in favoarea ei.

Este rau daca s-a ajuns sa stea cu mana intinsa la Opozitie, care se aude ca a fost de acord cu schimbarea regulamentului, nici ei nevenindu-i sa creada in ce situatie penibila s-a intrat.

Din greselile trecutului nu s-a invatat nimic. De fiecare data se porneste in forta, pentru ca mai tarziu sa se intre intr-o monotonie sora cu dezastrul. In cazul de fata nu contest misiunea observatorilor europarlamentari, ci planul de bataie al celor care se ocupa de trecerea regulamentului prin Senat, de exemplu.

Daca senatorii si deputatii ajungeau in locurile calamitate pentru a le da o mana de ajutor sinistratilor, poate ca opinia publica nu facea atata caz de teapa rusinoasa. Ar fi considerat ca pe politicieni i-ar fi dat patriotismul afara din Parlament intr-o situatie de forta majora datorata inundatiilor catastrofale.

In felul acesta Adrian Nastase ar fi putut, cine mai stie, sa accepte propunerea votului prin corespondenta a lui Emil Boc, alesii fiind cu apa pana la brau intr-o misiune de salvare la Barbulesti, in Ialomita!

In felul asta s-ar fi ajuns la o politica de conlucrare intre Putere si Opozitie macar de rusine fata de miile de sinistrati, care tot spera sa scape de nenorocire cu ajutorul celor pe care ii voteaza o data la patru ani.

Nu doresc sa sar dintr-una in alta, insa nu pot sa nu sesizez indiferenta unor inalti demnitari raportata la dimensiunea dezastrului national. Am sentimentul ca unii dintre parlamentari dau semne de satisfactie cand vad in ce cleste se gaseste guvernarea actuala. Este adevarat, nu bat din palme, nici chiar asa, dar nici nu sunt interesati de viata unor oameni batuti de soarta.

Geoana ii cere lui Traian Basescu decretarea starii de urgenta, in felul acesta considerand ca si-a facut datoria, iar altii se uita la inundatii televizate precum la un meci de fotbal si dau indicatii unde sa se catere batranii pentru a scapa de viitura. Nu are rost sa insist.

Daca politica a ajuns sa umble in cizme, avand lideri care isi trimit parlamentarii fara un calcul minim referitor la prioritatile de maxim interes, inseamna ca Alianta nu mai stie pe ce lume traieste. Aliatii ori se trezesc, ori raman in cizme si atunci va fi rau.