Europa de vest este ingrijorata de numarul tot mai mare al tarilor estice care au adoptat cota unica de impozitare. In randul acestor tari se inscriu Rusia, Romania , Lituania si Letonia.

Analistii citati de Forbes considera ca sistemul prin care toata lumea plateste acelasi nivel al impozitului elimina atat de complicata birocratie si stimuleaza oamenii sa munceasca mai mult si sa-si economiseasca veniturile.

Detractorii acestui sistem sunt de parere ca in acest mod este pagubita majoritatea saraca, adancind astfel diferentele sociale.

Astfel de griji ar putea sa o coste pe Angele Merkel sansa de a deveni prima femeie cancelar a Germaniei. Angela Merkel a fost supusa unui tir de acuzatii dure din partea Partidului Social Democrat aflat la guvernare, cand s-a aflat ca propunerea lui Merkel pentru postul de ministru de finante este un sustinator al cotei unice de impoziate.

Dirk Kruger, profesor de macro-economie la o universitate din Frankfurt, considera ca electoratul german a vazut in adoptarea sistemului unic de impozitare o noua ocazie pentru ca cei saraci sa devina si mai saraci. In acest moment sistemul de impozitare in Germania prevede taxe intre 15% si 42%, iar propunerea lui Merkel este o taxa unica de 25%.

Profesorul Kruger considera ca cea mai eficienta metoda care sa faca introducerea taxei de 25% sa functioneze ar fi scutirea de la plata oricarui impozit pentru veniturile de pana la 10 mii de euro.

Problema unei astfel de decizii in privinta fiscalitatii a facut valva si la alegerile din Statele Unite ale Americii in anul 1996. In acel an, candidatul multi-miliardar Steve Forbes a propus o cota unica de 17%. Urmarile acelei propuneri au fost evidente, tinand cont de rezultatul scrutinului american.

Ideea acestui sistem a fost receptata mult mai bine in tarile Europei de est. Prima tara din acesta regiune care a trecut la impozitul unic a fost Estonia, in anul 1994, urmata la scurt timp de Lituania si Letonia. De asemenea, Rusia, Serbia, Slovacia, Ucraina Georgia si Romania au impozite fixe cu valori cuprinse intre 13% si 33%.

In urma rezultatelor pozitive inregistrate s-ar putea ca si alte tari din vestul Europei sa gaseasca oportuna o astfel de schimbare. Partidele aflate la guvernare in Polonia si Marea Britanie nu exclud varianta adoptarii acestui sistem.

Eamon Butler, directorul institului Adam Smith din Londra, este un sustinator notoriu al taxei unice declarand ca veniturile statului se majoreaza intrucat comportamentul populatiei legat de obligativitatea platirii impozitelor se schimba in mod pozitiv.

De o alta parere este insa Nick Pearce un alt reputat economist, directorul Institutului de Politici Publice din Londra, care considera exemplul Rusiei ca fiind edificator in ceea ce priveste reactia populatiei la acesta masura.

Slovacia in schimb este considerata un model de succes intrucat investitiile straine au explodat dupa reforma fiscala. Presedintele slovac, Ivan Gasparovici este de parere ca aportul de capital strain in tara sa se datoreaza intr-o masura majora costurilor mici ale mainii de lucru.

Acelasi studiu realizat de Forbes releva ca pricipalul motiv pentru care Romania a trecut la acest sistem de taxare l-a constituit scoaterea la suprafata a muncii la negru si a economiei subterane. Dublata de intensificarea controalelor politiei economice si majorarea pedepselor pentru infractiunea de evaziune fiscala rezultatele inregistrate au fost pozitive.