Amintirile lui George Enescu, consemnate de Bernard Gavoty, critic muzical si jurnalist de radio, in 1954, au aparut pentru prima data intr-o editie bilingva, jubiliara, in Anul international „George Enescu" si in preajma festivalului cu acelasi nume.

Uimitorul destin al celui mai mare compozitor roman si unul dintre cei mai importanti ai secolului XX, ne este infatisat intr-o suita de scurte capitole ordonate cronologic, asemenea cartilor de memorii redactate de instanta care spune „eu": nasterea copilului unic, desi al optulea, intr-o familie de tarani instariti, plecarea la Viena, la numai sapte ani, apoi studiile la Paris, turneele, prieteniile ilustre, succesele.

In fine, privirea retrospectiva asupra intregului parcurs, cu accente melancolice in special pe copilaria fericit insingurata, gratie fascinatiei muzicii, vagile similitudini, cu personajul-creatie suprema a viitorului compozitor, Oedip, par toate doar un fundal menit sa ne dezvaluie treptat un om de o mare bogatie si consistenta interioara, de o minunata modestie si simplitate, cumintenie si

devotament fata de muzica, si sa ne uimeasca prin lipsa celei mai mici urme din vanitatea, trufia, egolatria atat de frecvente, de altfel, la marii artisti.