Chiar daca din punctul de vedere al creativitatii reclamele „made in Romania" au ajuns la nivelul celor occidentale, in ceea ce priveste legalitatea, etica si loialitatea acestora fata de consumatori lucrurile par inca destul de neclare. Scrisul ilizibil cu steluta, plasat undeva in umbra unui slogan superofertant, este un tertip vechi si uzat de eludare a legii si de fraierire a consumatorului. La noi insa, aceste reclame au fost in top intreg anul.

Este clar ca acest gen de publicitate „cu ravase", al caror continut il afli abia cand esti incercuit de agentii de vanzari, nu poate avea efecte pozitive pe termen lung. Dezamagirea care il cuprinde pe consumator dupa ce afla ca lucrurile nu stau chiar ca in reclama este la fel de mare ca si entuziasmul initial pe care i l-a produs publicitatea care continea adevarul trunchiat.

Dupa ce descifreaza scrisul ilizibil, afla ca dobanda este prea mare ca sa se angajeze la un asemenea demers sau ca pentru produsul pe care si-l dorea trebuie sa mai faca niste drumuri deoarece e mai scump decat limita de credit.

Si totusi, la noi, tot anul a fost dominat de acest gen de reclame. Este interesant de observat care va fi reactia consumatorilor in perioada care vine, dupa ce, ca urmare a interventiei Consiliului National al Audiovizualului, scrisul din aceste reclame a fost marit suficient pentru a putea fi citit pe ecran.

Vor mai fi tot atat de multi amatori de credite instant sau se vor prefera creditarile clasice, acelea pentru care se solicita carte de munca, girant, adeverinte?

Publicitate inselatoare cu adevaruri trunchiate

Tot anul, spoturile cu steluta de trimitere la un text indescifrabil au rulat nestingherite, cu voia Consiliului National al Audiovizualului, care uitase de propria sa Decizie nr. 254/2004 privind publicitatea si teleshoppingul.

Potrivit acesteia, informatiile prezentate sub forma de videotext trebuie prezentate lizibil si pe durata suficienta, astfel incat sa fie clar percepute de telespectatori.

Or, CNA s-a sesizat si a decis oprirea de la difuzare a spoturilor abia in urma articolelor publicate in SFin, care denuntau publicitatea inselatoare facuta de Altex, Flanco si Domo, prin afisarea ilizibila a conditiilor de creditare.

Atata vreme cat consumatorul nu poate citi un text dintr-o reclama, referitor la amanunte care poate i-ar fi schimbat decizia de cumparare, avem de-a face cu publicitate inselatoare prin omisiune.

Asa cum spune si Legea publicitatii nr. 148/2000, pentru determinarea caracterului inselator al publicitatii se vor lua in considerare toate caracteristicile acesteia si, in mod deosebit, elementele referitoare la omiterea unor informatii esentiale cu privire la identificarea si caracterizarea bunurilor sau serviciilor, cu scopul de a induce in eroare persoanele carora le sunt adresate.

Informatii obligatorii in publicitatea pentru credite

Publicitatea creditelor face si obiectul unor reglementari speciale

Potrivit Legii nr.

289/2004 privind regimul juridic al contractelor de credit pentru consum destinate consumatorilor, persoane fizice, „in orice anunt publicitar, (…) prin care o persoana declara ca acorda un credit sau intermediaza incheierea unui contract de credit si prin care se indica o dobanda sau orice alte cifre referitoare la costul creditului, trebuie sa se mentioneze dobanda anuala efectiva, in mod clar

si inteligibil. Aceasta dobanda inseamna costul total al creditului la consumator, exprimat in procent anual din valoarea creditului total acordat si calculat in conformitate dispozitiile legii".

Regulile autoimpuse de publicitari sunt mult mai dure

Dar niste reguli mult mai dure contin codurile de conduita in publicitate, elaborate de organismele de autoreglementare in domeniu. Codul de practica in publicitate, elaborat de Consiliul Roman pentru Publicitate (din care face parte si Altex), spune, la art.

18, ca „reclamele care au ca subiect vanzari pe credit trebuie sa indice clar suma pentru avans si pentru ratele urmatoare, ratele dobanzii si alte taxe, precum si costul total al produsului. Aceste reclame trebuie sa specifice atat conditiile de folosinta si proprietate, cat si pe cele de leasing sau inchiriere, ca si drepturile de rascumparare".

Trecand in revista aceste reguli dure, nu poti sa nu te intrebi cat de lunga si cat de lata trebuie sa fie o reclama a contine toate aceste informatii. Daca Altex, care este membru R.A.C. , ar fi respectat aceste dispozitii, probabil ar fi dat faliment, avand in vedere cat ar fi trebuit sa plateasca pentru media, la cantitatea de reclame pe care a difuzat-o pana acum.

De fapt, nu cantitatea informatiilor este importanta pentru a fi loial fata de public. Sinceritatea mesajului care transpare din ansamblul reclamei confera garantia loialitatii. Aceasta presupune ca mesajul sa nu contina ambiguitati, exagerari, omisiuni sau orice alte tertipuri care sa induca in eroare.

In tarile cu o practica mai dezvoltata in domeniul publicitatii le este deja foarte clar tuturor ca ceea ce trebuie luat in considerare in aprecierea caracterului inselator al unei reclame nu este atat exactitatea informatiei, ci mesajul care este transmis prin respectiva reclama.

Este foarte posibil ca o reclama sa contina numai date reale, verificabile, insa mesajul pe care il transmite ar putea sa induca in eroare prin omisiunea unor aspecte importante care, daca ar fi fost cunoscute, ar fi putut influenta decizia de cumparare.