Autoritatile locale din provincia autonoma Vojvodina, din cadrul Serbiei, si unde traieste o importanta minoritate maghiara a cistigat recent o prima batalie cu guvernul central de la Belgrad. La mijloc a fost vorba de compania petroliera de stat NIS si de profiturile ce ar urma sa fie incasate dupa ulterioara sa privatizare.

Saptamana aceasta, guvernul sarb a renuntat la planurile sale de a muta in capitala Belgrad o filiala a profitabilei companii petroliere NIS, ca urmare a presiunilor venite din partea autoritatilor locale din Vojvodina.

Provincia a contestat inversunat mutarea din Novi Sad la Belgrad a birourilor uneia din cele trei companii nou formate prin restructurarea consortiului NIS. Oficialii din partea guvernului sirb au afirmat ca locatia sediului central al companiei nu este atat de importanta, asa ca au fost de acord cu un nou sediu, la Pancevo – in apropiere de Belgrad, dar exact in interiorul Vojvodinei.

Oficialii din Vojvodina si-au exprimat bucuria in privinta acestei victorii. Ei se temeau ca pierderea unei parti din NIS ar fi lipsit provincia de jumatate din profiturile provenite din viitoarea privatizare a companiei. Aceasta, mai credeau ei, ar fi avut efecte pe termen lung asupra resurselor financiare ale provinciei si i-ar fi slabit potentialul de dezvoltare.

Lupta intre cele doua administratii s-a intetit pe 22 septembrie, cind parlamentul provinciei a adoptat o rezolutie prin care se cerea ca guvernul sirb sa isi revoce decizia de restructurare a NIS si de transferare a uneia din cele trei noi companii componente.

In cazul in care aceasta cerere nu ar fi fost acceptata de catre Belgrad, presedintele parlamentului din Vojvodina, Bojan Kostres, le ceruse oamenilor sa iasa in strada pentru a protesta.

Soarta corporatiei NIS este considerata vital pentru viitorul provinciei avind in vedere ca este una din putinele companii de stat din Serbia care produce profit. Ani la rand, profiturile corporatiei au umplut buzunarele autoritatilor regionale si pe cele ale administratiei municipale din Novi Sad.

NIS a fost infiintata in 1991 in urma fuziunii mai multor intreprinderi care aveau ca obiect de activitate rafinarea si distribuirea petrolului. Cu un numar de 17.500 de angajati in Serbia, profitul net pe anul trecut a fost de mai mult de 28 de milioane de euro, acesta reprezentand 20 la suta din bugetul anual total al Serbiei.

Conform legislatiei actuale, profitul din taxele pe afacerile locale din Vojvodina, precum si pe forta de munca se duce in trezoreria Serbiei. Dar o parte din acesti bani sunt returnati ulterior Vojvodinei. Restructurarea companiei este primul pas catre privatizare.

Sub presiunea Fondului Monetar International, guvernul sirb a promis ca se pregateste pentru a vinde NIS la mijlocul acestui an. Insa nu a reusit sa respecte acest termen din cauza lipsei consensului dintre diferitii actori implicati, inclusiv guvernul, conducerea companiei si sindicatele. Guvernul a stabilit un nou termen la sfirsitul acestui an.

Ca un prim pas, pe 7 iulie, oficialii au decis sa imparta NIS in trei companii, dintre care una, firma de transport petrolier Transnafta, urma sa fie mutata la Belgrad. Aceasta decizie urma sa intre in vigoare pe 1 octombrie. Guvernul si-a justificat acesta decizie de a muta Transnafta in Belgrad, spunind ca natura afacerii face necesara localizarea in capitala.

"Transportul de petrol este o afacere internationala, asa ca este clar ca Transnafta trebuie sa fie in acelasi loc ca si guvernul si diplomatii internationali," declara Zoran Milovanovic, consilier pe probleme de energie al vice-premierului sirb, Miroljub Labus.

Vojvodina nu a fost de acord cu acest plan si, pe 25 august, a cerut Curtii Supreme sa anuleze decizia de restructurare. Oficialii din Vojvodina au afirmat ca decizia guvernului sirb este ilegala deoarece a fost facuta in iulie si vechea lege referitoare la NIS a fost suspendata pe 22 august.

Liderii economici si politici ai Vojvodinei au fost deranjati de aceasta decizie avind in vedere ca isi pusesera mari sperante in beneficiile pe care ar fi urmat sa le obtina din privatizarea NIS.

Conform legislatiei curente, jumatate din profiturile rezultate din vinzare revin provinciei, ceea ce inseamna mai multi bani pentru Fondul de Dezvoltare din Vojvodina, o agentie regionala de dezvoltare.

Istvan Pastor, secretarul responsabil cu privatizarea, a estimat ca valoarea totala a corporatiei NIS este de 3 miliarde de euro.

Chiar daca ar fi vinduta la doar o zecime din acest pret, a spus Pastor, tot ar asigura Vojvodinei un venit net de 120 de milioane de euro pe an.

"Daca te gindesti ca tot bugetul Vojvodinei pe acest an a fost de aproximativ 188 de milioane de euro, si daca adaugi 120 de milioane de euro pentru dezvoltare vei avea o cu totul alta perspectiva," a mai adaugat Pastor.

Presedintele guvernului provinciei, Bojan Pajtic, a fost de acord cu semnificatia cruciala pe care o are NIS asupra viitorului economic al Vojvodinei.

"Daca aceste companii ar fi privatizate la un pret de citeva sute de milioane, si cu siguranta s-ar ridica la aceasta suma, jumatate din valoare ar fi folosita pentru noi investitii in Vojvodina si pentru noi intreprinderi si locuri de munca", a spus el.

Vojvodina a fost una dintre cele mai dezvoltate regiuni din fosta Iugoslavie, dar razboaiele, sanctiunile internationale, o conducere prost coordonata si obiceiul Belgradului de a lua fonduri pentru bugetul national i-au distrus economia.

In prezent, in Vojvodina traiesc aproximativ doua milioane de persoane, printre care numerosi etnici maghiari dar si alte nationalitati (rromi, bosniaci, romani, germani, ruteni etc). Dintre acestia 276.503 sint someri. Rata cea mai mare de somaj se inregistreaza in zonele cetrale.

Autoritatile din Belgrad insista ca privatizarea Transnafta nu este inca in derulare asa ca ingrijorarea in legatura cu pierderea profiturilor din vinzare nu isi are rostul. Dar asta nu ii linisteste pe liderii politici din Voivodina.

"Luind in considerare experienta pe care o avem cu guvernul Republicii Serbia, nu pot sa cred nimic din ce au declarat," a spus Kostres.

Dar nu numai ingrijorarea in privinta banilor din viitoarea privatizare a fost motivul care a adus Vojvodina aproape de revolta. Secretarul de finante al provinciei, Jovica Djukic, a opinat ca mutarea Transnafta la Belgrad va lipsi regiunea de o sursa majora de taxe pe profitul din afaceri.

Aceste taxe sint cruciale pentru economia locala avand in vedere ca Belgradul returneaza in Vojvodina numai 18 la suta din banii proveniti din impozitele normale dar 42,7 la suta din taxele pe profitul companiilor.

In prima jumatate a acestui an, 26 de milioane de euro strinsi atat din impozite cit si din taxele pe profitul din afaceri au fost returnate in Vojvodina, reprezentand 28 la suta din bugetul total al provinciei pe acest an. O mare parte din acesti bani au provenit direct sau indirect din prezenta NIS in zona.

Daca Transnafta ar fi mutata in Belgrad, si autoritatile municipale ar avea de pierdut. Acestea obtin o parte din buget din impozitul pe profit si au dreptul la 5 la suta din valoarea privatizarii oricarei firme din zona lor.

Kostres si Pajtic insista asupra faptului ca toate cele trei entitati provenite din NIS trebuie sa ramina in Vojvodina. Ei au argumentat ca atunci cind NIS a fost infiintata, in 1991, majoritatea companiilor care au fuzionat isi aveau sediile in Vojvodina, si ca multe din resursele naturale care au legatura cu industria proveneau din provincie.

Kostres a afirmat ca Vojvodina are dreptul de a cere retinerea aceleiasi cote din investitii care a existat si cind a fost infiintata NIS. "Mai mult de 80 la suta din fonduri [in 1991] au fost investite din Vojvodina si mai putin de 20 la suta din Serbia," a spus el.

Guvernul sirb nu a fost impresionat de asemenea argumente, afirmind ca interesele comune sint mai presus de cele regionale.

Zoran Milanovic, consilierul pe probleme de energie al vice-premierului sirb, Miroljub Labus, spune ca intelege dorinta autoritatilor regionale si a celor din Novi Sad de a pastra toate companiile provenite din restructurarea NIS in Vojvodina.

Dar, a adaugat el, guvernul central, spre deosebire de autoritatile locale, este obligat sa "asigure un mediu de lucru la fel de atractiv pe intreg teritoriul tarii".

Zeljko Martinovic, purtator de cuvint al Ministerului sirb al minelor si energiei a declarat ca nu considera importanta locatia sediului central al companiilor provenite din NIS. El a spus ca Vojvodina nu ar suferi o mare pierdere daca Transnafta ar fi fost mutatata la Belgrad, si ca orasul si centrul administrativ al tarii ar fi fost o alegere excelenta.

"Intreaga poveste a transformarii corporatiei NIS a fost politizata," a spus el. "De aceea ne-am hotarit acum asupra orasului Pancevo, pentru a-i multumi pe patriotii locali. Acum este momentul sa ne si apucam de munca."

Un text de Miroslav Zadrepko, jurnalist la televiziunea RTV B92. Traducere de Madalina Radutoiu