Cu doua saptamani inainte de publicarea Raportului de Monitorizare de catre Comisia Europeana, nu se stie inca sigur daca progresele inregistrate de Romania in ultimul an vor estompa punctele sensibile asupra carora Romania va trebui sa continue cu rezultate mai concrete.

08:00

Pentru moment, cel putin pana pe 25 octombrie 2005, se pare ca nu putem sti cu certitudine daca Piata Romaniei va face parte din Piata Interna a UE incepand cu 1 ianuarie 2007.

Cu toate acestea, stim insa care sunt sectoarele care vor ocupa un loc important in Raport, acestea incluzand: achizitiile publice, dreptul de proprietate intelectuala, agricultura, protectia mediului, justitia si afacerile interne si managementul fondurilor structurale.

Puncte tar

Transpunerea acquis-ului in legislatia nationala.

Referitor la domeniul liberei circulatii a marfurilor, respectiv achizitiile publice, au fost adoptate acte normative privind infiintarea Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice, pentru aprobarea Strategiei de reforma a sistemului, precum si a Planului de Actiune pentru implementarea acesteia in perioada 2005 -

2007.

In ceea ce priveste lupta impotriva marfurilor contrafacute, a fost transpusa legislatia comunitara privind asigurarea respectarii drepturilor de proprietate industriala. In ceea ce priveste agricultura, progrese inregistrate includ adoptarea unor acte normative care creeaza cadrul necesar organizarii de piata in sectoarele vin, lapte si produse agricole si agroalimentare. Totodata, au fost adoptate

norme sanitar-veterinare privind controlul bolilor animalelor, masuri de supraveghere si control pentru anumite substante si reziduurile acestora in animale vii si a fost implementat Sistemul rapid de alerta pentru alimente si furaje.

Referitor la capitolul privind protectia mediului, au fost transpuse prevederile acquis-ului comunitar privind ambalajele si deseurile de ambalaje si accesul publicului la informatia de mediu.

In domeniul migratiei, a fost adoptat actului normativ ce completeaza legea privind regimul strainilor si care transpune dispozitii relevante privind imigratia si dreptul cetatenilor din state terte, inclusiv protectia victimelor traficului de persoane.

Totodata, au fost adoptate noi acte prin care se modifica si completeaza legile relevante pentru reforma justitiei (organizarea judiciara, statutul magistratilor si Consiliul Superior al Magistraturii), precum si codul deontologic al judecatorului, procurorilor, si politistilor.

In domeniul prevenirii si combaterii spalarii banilor, a fost transpusa in legislatia interna cea de-a doua directiva privind prevenirea utilizarii sistemului financiar in scopul spalarii banilor.

Implementarea Acordului European

In primele 7 luni ale anului 2005, exporturile de bunuri au crescut cu 1648 milioane euro, respectiv cu 15,2% fata de aceeasi perioada a anului trecut, in special datorita majorarii exporturilor de minerale (+67,5%), produse metalurgice (+22,5%), produse ale industriei constructiilor de masini (+15,8%), mobila (+8,9%), materiale plastice si cauciuc (+17,8%), produse chimice (+25,2%).

Dinamizarea exporturilor s-a datorat cresterii comenzilor pentru produsele cu valoare adaugata mai mare (automobile, masini si echipamente) si pentru o serie de bunuri intermediare si cereale, dar mai ales datorita evolutiei favorabile a preturilor internationale (indeosebi la produsele metalurgice si petroliere).

Pe fondul cresterii cererii de bunuri din import (automobile, produse energetice, produse din fonta, fier, otel si metale neferoase, materiale plastice si articole din plastic, produse alimentare, bauturi si tutun, masini, aparate si echipamente electrice, motoare, aparate si dispozitive mecanice, instrumente si aparate optice, produse farmaceutice), precum si cresterii preturilor externe

(titei, combustibili minerali, gaze naturale, minereuri, fonta, fier si otel si produse din acestea, produse chimice, materiale plastice si articole din plastic, carne) in primele 7 luni ale anului 2005, importurile de bunuri au inregistrat o crestere de 21,8% (+355,9 milioane euro) comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut.

Astfel, deficitul comercial FOB-FOB pe primele 7 luni din 2005 a fost de 3,6 milioane euro, mai ridicat cu 1241,1 milioane euro fata de deficitul comercial din primele 7 luni din 2004.

In primele 7 luni ale anului 2005, exportul catre tarile UE 25 a inregistrat o crestere de 7,1% fata de perioada similara a anului anterior, fiind cu 8,1 puncte procentuale mai mica decat cea a exportului total (+15,2%). In schimb cresterea importurilor s-a accelerat, cu repercursiuni in adancirea deficitului comercial cu UE 25.

Importurile din tarile UE 25 sau majorat cu 17,6%, ajungand la 11025 Meuro. Ca urmare, deficitul comercial cu tarile UE 25 s-a majorat cu 79,8 %

fata de perioada corespunzatoare a anului trecut, situandu-se la 2435,5 Meuro.

In cadrul exercitiului de programare Phare 2005, pachetul complet de documente ce sta la baza propunerii financiare a programului Phare national 2005 a fost transmis Comisiei Europene.

Documentele au fost finalizate pe baza comentariilor expertilor comunitari rezultate in cadrul negocierilor purtate la mijlocul lunii iulie a.c si s-au transmis oficial Comisiei Europene la sfarsitul lunii iulie a.c.

Pentru asigurarea unui cadru legislativ adecvat pentru proiectele de infrastructura finantate din fondurile structurale si de coeziune, au fost pregatiti termenii de referinta pentru "Transpunerea Clauzelor FIDIC in legislatia romaneasca".

Termenii de referinta au fost aprobati de catre Delegatia Comisiei Europene in Romania in data de 16 august 2005, urmand a se lansa procedura de licitatie.

In domeniul parteneriatului public privat, Unitatea Centrala pentru Coordonarea Activitatilor in Domeniul Parteneriatului Public-privat din cadrul Autoritatii de Management pentru Infrastructura, Ministerul Finantelor Publice, a transmis Comisiei Europene, la 15 august a.c., ultima versiune a normelor metodologice pentru aplicarea OG nr.

16/2002 privind contractele de parteneriat public-privat probata cu modificari si completari prin Legea 470/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

Romania a incheiat cu Comisia Europeana 48 de Memorandumuri den Finantare ISPA, in valoare totala de aproximativ 2,4 miliarde euro, din care aproximativ 1,75 miliarde euro sunt asigurati prin intermediul Programului ISPA.

Puncte sensibile

1. Libera circulatie a marfurilor - achizitii publice

Desi acquis-ul privind achizitiile publice a fost integral transpus in legislatia nationala, exista inca probleme in ceea ce priveste implementarea eficienta a acesteia printr-un proces transparent. Un exemplu nefericit in acest sens il constituie contractul atribuit companiei Bechtel pentru constructia autostrazii Brasov - Bors.

In vederea solutionarii acestui aspect si evitarea sesizarii Curtii de Justitie Europene de catre Comisia Europeana, ar putea fi analizat exemplul Spaniei.

Comisia Europeana a decis sa citeze Spania in fata Curtii de Justitie intr-un proces in care Spania a fost acuzata de acordarea unei concesii pentru construirea, intretinerea si exploatarea unor conexiuni autostrazii A6 care leaga Segovia de Avila, precum si pentru intretinerea si exploatarea portiunii Villaba-Adanem din aceeasi autostrada.

Comisia Europeana a considerat ca procedura de acordare a concesiunii a incalcat Directiva 93/37/CEE privind acordarea contractelor de lucrari publice prin includerea in contract a unui

pachet aditional de infrastructura care nu fusese inclus notificarea concesiunii sau in documentele ofertantului.

Comisia a considerat ca ofertantiii nu au fost tratati egal, deoarece autoritatea contractanta a ales o propunere care nu fusese anuntata in prealabil.

2. Dreptul de proprietate intelectuala

Odata cu dezvoltarea sistemelor tehnologice de ultima generatie, concomitent cu cresterea exponentiala a Internetului, informatia a devenit o proprietate vitala care se impune a fi protejata. Cu toate acestea, desi accesul la informatii a crescut considerabil, au aparut si capcane in acest sens.

De exemplu, in Romania, printre cele mai mari amenintari privind comertului electronic este securitatea, inca precara, a tranzactiilor.

Desi in societatea informationala varietatea crimelor este mare, consideram ca, in Romania, sunt necesare masuri suplimentare in vederea prevenirii urmatoarelor acte: frauda informatica, falsul informatic, fapte ce prejudiciaza datele sau programele pentru calculator, sabotajul informatic, accesul neautorizat, interceptia neautorizata, pirateria software, spionajul informatic, defaimarea prin Internet, distribuirea de materiale obscene in Internet si spam-ul.

3. Agricultura

Romania si Polonia au cea mai mare pondere a populatiei angajate in sectorul agricol din randul a 25 de tari europene, releva un studiu realizat de Institutul pentru Studii Economice Internationale de la Viena (WIIW).

In Romania, 30% din populatie lucreaza in agricultura, 50% din suprafata agricola fiind cultivata de 20% dintre fermieri, celelalte 50% fiind gestionate de restul de 80% din populatie care lucreaza in acest sector. Majoritatea exploatatiilor agricole sunt individuale (4.462.221), doar 22.672 avand personalitate juridica, potrivit datelor Recensamantului General Agricol. Situatia este cu atat mai grava cu cat proprietarii agricoli traiesc numai din

agricultura, iar exploatatiile abia daca asigura necesarul alimentar al proprietarilor.

Decalajele dintre sectorul rural si cel urban din Romania continua sa creasca (din punct de vedere al venitului/cap locuitor, nevoi, resurse, educatie, somaj).

4. Protectia mediului

In ceea ce priveste planurile de conformare la standardele si cerintele europene in domeniul protectiei mediului, desi in Romania a fost transpus acquis-ul comunitar si in mare parte implementat, datorita complexitatii acestui sector, exista inca multe deficiente care necesita a fi solutionate de urgenta si care ar putea periclita Raportul din octombrie.

In Romania, colectarea deseurilor nu este inca generalizata la nivelul tarii, numai 50% din populatie este racordata la sisteme de salubritate, in special populatia din zona urbana densa si urbana; nu exista in prezent solutii tehnice fezabile din punct de vedere economic care sa permita inlocuirea tehnologiei ce utilizeaza apa, iar cantitatile de deseuri sunt considerabile si nu exista metode potrivite, sau capacitati pentru recuperare.

In ceea ce priveste poluarea industriala, in general instalatiile IPPC sunt instalatii complexe a caror modernizare necesita nu numai valori mari de investitii ci si timp indelungat pentru demontarea instalatiilor vechi, refacerea structurilor pe amplasamente pentru instalatiile noi, montarea noilor instalatii, probe tehnologice si punerea in functiune a acestora.

Totodata, sursele de investitii sunt in majoritate asigurate din surse proprii, iar respectarea cerintelor comunitare implica cresteri majore si rapide ale preturilor produselor, care nu ar putea fi suportate de populatie a carei putere de cumparare este scazuta.

Cu toate astea, Romania trebuie sa se indrepte catre conformare cu pasi destul de rapizi, mai ales din punctul de vedere al instalatiilor pentru care s-au obtinut perioade de tranzitie pana in 2009.

5. Justitia si Afacerile Interne

Luand in considerare faptul ca Romania va constitui frontiera externa a UE, facilitatile de pregatire din cadrul Politiei de Frontiera ar trebui sporite cu prioritate pentru a face fata acestei cereri mari, concomitent cu elaborarea unor planuri de actiune coerente si realiste pentru a raspunde provocarilor in domeniul recrutarii si pregatirii profesionale.

In ceea ce priveste lupta impotriva fraudei si a coruptiei, eforturile s-au concentrat pe masuri legislative si sanctiuni, insa sunt necesare masuri suplimentare pentru asigurarea implementarii efective.

Relatia din ultimul timp dintre partidele din coalitia de guvernare, tensiunile dintre premier si presedinte precum si luptele interne din Parlamentul Romaniei afecteaza credibilitatea atat pe plan intern cat si pe plan extern.

Solutionarea cat mai rapida a acestor tensiuni (de preferat prin cooperarea cu societatea civila), conduce la o crestere a imaginii Romaniei fata de ea insasi, si fata de mediul international.

Oportunitati

Dupa semnarea Tratatului de Aderare la UE, Romania participa cu statut de observator activ la reuniunile grupurilor de lucru al UE: Comitetul Reprezentantilor Permanenti (COREPER), reuniunile ministeriale ale Consiliului UE, grupurile de lucru ale Consiliului, grupurile de lucru ale Comisiei, Parlamentul European, iar pozitia acesteia cu privire la acquisul comunitar este stabilita in cadrul

unei structuri de coordonare inter-institutionala, la nivel de secretar de stat sau director. Totodata, Romania a participat cu statut de observator activ, la nivel ministerial, la toate reuniunile formale si informale ale Consiliului.

Din punct de vedere al cooperarii si promovarii Romaniei pe plan international, dialogul Romania - UE si-a mentinut caracterul intensiv, derulandu-se atat la nivel guvernamental, cat si parlamentar.

Totodata, interesul national al Romaniei va fi sustinut si de cei 35 de parlamentari desemnati de catre Parlamentul Romaniei sa participe la activitatile Parlamentului European, in calitate de observatori.

Amenintari

In data de 9 iunie a.c., Comisia Europeana a transmis Romaniei o scrisoare de avertizare in care atragea atentia asupra deficientelor constatate cu privire la implementarea normelor comunitare privind achizitiile publice, dreptul de proprietate intelectuala, in special in ceea ce priveste lupta impotriva pirateriei si marfurilor contrafacute, concurenta, politica agricola comuna, sistemele IT

pentru asigurarea interoperabilitatii in domeniul impozitarii, protectia mediului, precum si la aplicarea efectiva a cadrului legal anticoruptie existent, intarirea managementului frontierei, iar ulterior la sectorul sanitar veterinar si de siguranta alimentara.

Daca aceste probleme nu vor fi rezolvate eficient si in timp util, exista riscul activarii clauzei de salvgardare, ceea ce implica prelungirea termenului de aderare de la 2007 la 2008 si pierderea unor sume importante care ar reveni continuarii reformei si dezvoltarii Romaniei in 2007.

Sinteza de Mirona Coropciuc, Sorana Ester

Camera de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti