Gheata carbonica, muzica tare, draperii din matase; asta e tot ce vedem, de obicei, la un concept-car. Dar adevarata poveste se desfasoara cu mult timp inainte de acea nebunie.Paul Horell urmareste constructia conceptului Ford Iosis intr-un atelier de bijuterii de langa Torino.
AFARA, O VARA TORINEZA PALPAIE. Razele inflacarate ale soarelui isi fac loc prin luminatoarele inghetate, luminand un furnicar de munca manuala. In imaginea de fundal se observa nori de praf rezultati in urma slefuirii cu hartie abraziva, suvoaie luminoase formate de scanteile ce sar din polizoare si o ceata deasa din fum de tigara.
Zgomotul este asurzitor, fiind o cacofonie aleatoare de zgomote de ciocan, fierastrau si scule electrice. Nici muzica pop de la radio, al carui volum distorsioneaza sunetul, ori cuvintele urlate de cei ce lucreaza nu imbunatatesc situatia.
Pe langa toate acestea, aici se vorbesc vreo cinci limbi, asa ca limbajul semnelor este "lingua franca". Si, totusi, nu este o nebunie. O coregrafie cu precizie micrometrica se afla in spatele intregii activitati.
Aceasta este "carozzeria torineza" pusa in practica in 2005. Locul unde mainile cu pielea ingrosata si buricele degetelor innegrite continua sa controleze si sa detina talente la fel de vechi precum automobilul insusi (chiar mai vechi, de fapt: constructori de trasuri, observati?).
Dar, in prezent, acestia nu folosesc doar otel, aluminiu si piele. Intr-un colt, un meserias ciocaneste bucati din tabla si le transforma in piese complicate pe care le acopera apoi cu fibra de carbon, iar alaturi de el, colegii sai roiesc in jurul unei masini de prelucrat, ce are o precizie de o sutime de milimetru.
Masina pe care o construiesc nu va fi alcatuita din piese precum cea reala. In locul ei, acestia sculpteaza o forma, din blocuri solide de material, conform unor informatii binare venite printr-o magistrala de date de mare viteza, tocmai din Koln.
Pentru a-l construi pe Iosis, Ford a apelat la Modarte, o companie mica de care nu am pretentia sa fi auzit. Mergeti la orice salon auto international si aceste mici fabricute vor fi prezente oriunde sunt expuse masini-concept, chiar daca au embleme germane, americane, japoneze sau frantuzesti.
Probabil ca doar SoCal, unde s-a dezvoltat cultura hot-roader-elor, poate rivaliza Torino-ul. Tineti minte acest lucru atunci cand muzica neobisnuita incepe sa bubuie, gheata carbonica acopera scena, se aprind luminile colorate si laserele, iar matasea ce acopera masina este trasa.
Uitati discursurile, blitz-urile si multimea ce se inghesuie sa vada croiala imaculata si liniile netede ale masinii! O masina-concept dezvelita este cea mai stralucitoare creatie produsa de majoritatea companiilor auto, masina insasi fiind intruparea tridimensionala a diferitelor fire ce compun traiectoria dorita a unei marci.
