Statul a acordat Rafo "inlesniri" care au depasit, potrivit estimarilor unui audit al Curtii de Conturi, 3.600 miliarde lei vechi, a declarat ieri Dan Drosu Saguna, presedintele institutiei.
Saguna, care a prezentat ieri concluziile unui raport de evaluare a doua privatizari controversate, Rafo Onesti si Aro, a precizat ca a gasit nereguli grave in activitatea institutiei responsabile, cu accente penale.
Astfel, semnarea contractului de privatizare a Rafo s-a facut fara aprobarea Guvernului, APAPS a renuntat la obligativitatea unor investitii de 70 milioane dolari asumate de cumparator, rafinaria a fost subevaluata si s-au acordat facilitati fiscale cumparatorului.
"In privatizarea Rafo Onesti, nici vanzatorul - APAPS, nici cumparatorul - Imperial Oil si Canyon Servicos nu si-au respectat obligatiile prevazute in clauzele contractuale, nu am putut stabili elemente de complicitate, dar am identificat persoanele si o valoare estimata a prejudiciului adus statului roman, inclusiv prin inlesnirile la plata de care a beneficiat societatea, inclusiv cu
implicarea unor persoane din conducerea APAPS", ne-a declarat ieri, Saguna. El nu a nominalizat persoanele incriminate si nici suma totala a pierderilor provocate bugetului de stat. Presedintele Curtii spune ca s-a autosesizat in iarna anului 2004; actiunea de control efectiv a inceput, insa, in primavara acestui an si s-a derulat pe parcursul a sase luni.
"Trebuia sa iesim cu concluzii serioase pentru ca Raportul merge in Justitie, privatizarile au fost extrem de complexe atat la Rafo, cat si la Aro Campulung, in timp ce oamenii au fost putini la Curtea de Conturi", a subliniat Saguna. Oficialii AVAS ne-au declarat ca au primit raportul de audit al Curtii miercuri seara, analizeaza documentul, dar nu au inca un punct de vedere.
"Nu este un raport de control, ci unul de audit, care contine evaluari si recomandari de principiu. Am colaborat cu inspectorii Curtii de Conturi inca din 2004, carora le-am pus la dispozitie toate documentele cerute", ne-au spus sursele citate.
Privatizarea Rafo a fost gestionata de fosta Autoritate pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului (APAPS), condusa de pesedistul Ovidiu Musetescu.
Musetescu a fost tinta numeroaselor critici legate de privatizari controversate, pentru care nu a dat explicatii clare. Dosarul privatizarii Rafo, semnat de Musetescu, este subiectul unei investigatii a Departamentului National Anticoruptie (DNA). Raportul a fost inaintat DNA si Parchetului saptamana trecuta, ne-a declarat Saguna.
"Daca nu ar fi fost probleme juridice care tin de penal, nu am fi transmis aceste rapoarte la Parchet, care va stabili raspunderea persoanelor nominalizate in aceste controale. (...) Raspunderea va reveni celor implicati in privatizari, si celor de la AVAS, entitati (firmele trecute in proprietate privata, n.r.), si nu numai", a spus Saguna.
"La Rafo s-a facut o conversie in actiuni de peste 3.600 miliarde lei vechi, iar Parchetul trebuie sa faca investigatii amanuntite si privind aceasta operatiune. Totodata, dupa privatizare, a fost o reevaluare a patrimoniului, neluata in calcul la stabilirea pretului final al actiunilor", a sintetizat Saguna neregulile constatate.
APAPS trebuia sa calculeze pretul actiunilor in functie de activul contabil al firmei din Onesti, dupa reevaluarea imobilizarilor corporale si diminuarea obligatiilor bugetare ale firmei, operatiuni in urma carora activul contabil ar fi avut o valoare pozitiva.
Totodata, Comisia de privatizare pentru Rafo ar fi trebuit sa ia in calcul, la momentul aprobarii pretului de vanzare a actiunilor, si influenta inlesnirilor si facilitatilor la plata preconizate la acel moment.
"Fundamentarea deciziei de adjudecare a vanzarii s-a facut fara a avea informatii privind valoarea reala a activelor societatii, fapt ce ar fi permis institutiei publice o evaluare corecta a raportului valoare-pret si obtinerea unui pret pe actiune superior", se arata in raportul Curtii.
APAPS a gestionat defectuos activitatea de negociere: dupa mai multe runde de negociere pentru a imbunatati oferta depusa initial de investitorul strategic, "s-a acceptat o oferta finala ferma si definitiva favorabila cumparatorului", se arata in raport.
Nici vanzatorul, nici cumparatorul nu au respectat contractul de privatizare.
Una dintre clauzele negociate, privind investitiile asumate, a fost modificata, astfel ca oferta finala acceptata nu mai obliga cumparatorul sa investeasca cei 70 milioane dolari ceruti initial. "APAPS si-a asumat riscul ca, ulterior incheierii contractului de privatizare, cumparatorul sa nu-si poata realiza angajamentele asumate", arata Curtea de Conturi.
In plus, firmele Imperial Oil si Canyon Servicos au beneficiat de alte facilitati (inlesniri la plata obligatiilor bugetare) ulterior privatizarii Rafo, incalcandu-se astfel principiul transparentei si al aplicarii unui tratament egal tuturor potentialilor cumparatori, potrivit raportului.
In etapa postprivatizare, clauza privind capitalul de lucru nu a fost respectata integral desi APAPS a acceptat ca cele doua firme proprietare ale Rafo sa utilizeze si alte surse decat cele convenite initial, prin incheierea unui act aditional la contractul de privatizare, in februarie 2001. Nici investitiile de mediu nu au fost stabilite la termen, pentru primul an investitional.
"Fara a exista confirmarea autoritatii de mediu, APAPS a considerat investitia de mediu realizata prin simplul virament al sumei de 692.000 dolari, reprezentand echivalentul investitiei", a punctat Saguna.
In 2004, compania Balkan Petroleum a preluat pachetul majoritar de actiuni la Rafo de la firmele Imperial Oil si Canyon Servicos, operatiune aprobata de APAPS; totusi si aceasta miscare a APAPS nu a fost legala pentru ca Balkan Petroleum nu a depus toate documentele solicitate, dar ministrul Ovidiu Musetescu a inchis din nou ochii.
Statul a pierdut 1.600 miliarde lei vechi la ARO
Raportul Curtii de Conturi se refera si la un alt control, care are ca tema privatizarea societatii ARO Campulung, trimis pentru neregulile constatat tot la Parchet si DNA.
La ARO Campulung, privatizata ca si Rafo, fara a fi restructurata raportul Curtii de Conturi incrimineaza unicul ofertant si cumparator, compania Cross Lander, beneficiar al "multor facilitati care nu ar fi fost acordate daca procedurile normale in astfel de cazuri ar fi fost respectate".
"Statul a anulat datorii de 1.600 miliarde lei vechi la ARO si a castigat 150.000 de dolari", a afirmat Paul Miercan, consilier in cadrul Curtii de Conturi.
