Una din problemele grave care este departe de a fi reglementata in perspectiva aderarii la UE este adaptarea legislatiei pietei interne la cerintele pietei comunitare. Lipsa de informare si necunoasterea practicilor pot aduce mari prejudicii firmelor romanesti. Un exemplu cat se poate de elocvent se refera la drepturile de proprietate intelectuala.

Cerinte care aduc necazuri

O data cu aderarea la Uniunea Europeana, titularii marcilor autohtone trebuie sa se alinieze la cerintele si practicile comunitatii europene.

Deocamdata, aceasta problema este rar dezbatuta, iar in Romania nu exista suficienta practica in privinta drepturilor de proprietate intelectuala si a litigiilor legate de acestea, mai ales daca este vorba de procese internationale.

Multi dintre titularii de marci din tarile din Estul Europei, care au intrat in UE, au avut surpriza sa constate ca marcile lor sunt inregistrate la nivel comunitar. In aceasta situatie, riscul este enorm.

Daca, de exemplu, denumirea unei marci inregistrate in Romania a fost deja inregistrata la nivel comunitar, conform tratatului de aderare, marca inregistrata conform cerintelor UE va fi protejata si in Romania.

Insuficienta informare a oamenilor de afaceri romani face ca acestia, in necunostinta de cauza, sa isi denumeasca marcile similar celor inregistrate deja la nivel european. In cazul unor actiuni in instanta, romanii au toate sansele sa piarda procesele si, implicit, bani si ani de munca.

Anularea marcilor

Cea mai simpla actiune de contracarare a acestor perspective, mai mult decat sumbre, este consultarea denumirilor de marci inregistrate si alegerea altor denumiri. Demn de mentionat e ca trebuie evitate chiar si denumirile similare.

Consultarea se poate face apeland site-ul Oficiului de Armonizare in Cadrul Pietei Interne (www.oami.eu.int), unde exista deja denumirile marcilor inregistrate. Daca acest demers pare greu, din varii motive, exista posibilitatea consultarii unui consilier pe probleme de proprietate intelectuale.

Oricum, efortul financiar nu se compara cu acela care trebuie depus in eventualitatea unui litigiu. In principiu, titularii unor marci inregistrate in Romania inaintea unor marci inregistrate la nivel european vor avea dreptul sa folosesca denumirea numai in Romania.

Daca marca a fost inregistrata in Romania ulterior inregistrarii marcii comunitare, atunci poate sa fie anulata.

Farmec sau Farmeco?

La o scurta incursiune in denumirile marcilor inregistrate, titularii unor marci inregistrate in Romania pot avea mari surprize. De exemplu, exista marci straine inregistrate sub denumirea „Farmec", sau „Farmeco".

Tot legat de societatea clujeana sunt inregistrate marci ca „Ecovital" si „Athos", apartinand unor firme din Spania, respectiv Germania. Alta marca, Gerovital H3, apartine firmei clujene.

Mihaela Lucacel, consilier pe probleme de proprietate industriala la Farmec SA, ne-a declarat ca potrivit legislatiei comunitare, titularii marcilor anterioare nationale obtinute cu buna credinta nu pot invalida o marca comunitara extinsa in tara lor, iar marcile

comunitare extinse vor coexista cu marcile nationale. „Dar, cu toate acestea, aceeasi legislatie stipuleaza ca titularii marcilor anterioare nationale obtinute cu buna credinta vor putea sa se opuna folosirii marcilor comunitare extinse pe teritoriul tarii lor, printr-o actiune la Tribunal. In

aceste conditii, extensia va opera oricum, insa folosirea marcii comunitare pe un anumit teritoriu va depinde de titularul marcii anterioare din teritoriul respectiv.

Fara a particulariza, toate marcile comunitare identice sau similare cu marcile nationale dobandite cu buna credinta vor coexista in conditiile mentionate mai sus", a precizat Mihaela Lucacel.

Cu alte cuvinte, o marca de traditie, cum ar fi Farmec, va trebui sa coexiste pe piata romaneasca cu o alta, europeana, necunoscuta. Impotriva "coexistentei", romanii "vor putea sa se opuna printr-o actiune la Tribunal". Unde vor putea pierde.

Referitor la "Ecovital" si "Athos", Mihaela Lucacel nu a putut sa ne ofere lamuriri suplimentare pentru ca, dupa cum ne-a declarat, nu cunostea problema "in detaliu" si inca nu s-a informat.

Unii pot, altii nu…

Alte exemple legate de unele firme clujene ne arata ca exista diferente in ceea ce priveste modul de abordare in acest domeniu. De exemplu, marca „Ursus" este inregistrata la nivel comunitar de Compania de Bere Romania SA din Cluj. La fel si marca „Jolidon", care apartine firmei clujene cu acelasi nume.

La polul opus se afla denumirea „Sanex" si altele similare care apartin unor firme straine. Verificand numele „Sanex" am constatat ca este acesta este inregistrat in Olanda si Spania, dar nu si de catre societatea clujeana. Un alt exemplu este „Tricotaje Somesul", care produce colectia „Modo".

Pe site-ul amintit am gasit mai multe denumiri identice sau similare, dar nici una nu apartine firmei clujene. Daniela Dambar, din cadrul departamentului de marketing de la „Tricotaje Somesul", ne-a asigurat ca marca este inregistrata, dar nu a putut sa ne spuna cum si unde o putem gasi pe lista.

Mai trebuie mentionat ca procedura de inregistrare la „Oficiul de Armonizare in Cadrul Pietei Interne" este destul de simpla. Intreprinzatorii romani cu putina pricepere si atentie, consultand lista marcilor inregistrate, dar si cu putina originalitate in alegerea denumirilor, pot evita multe si multiple neplaceri.