Daca ar fi sa dam crezare sorcovelii politicianiste de la Bucuresti, Romania mai are de indeplinit cateva fleacuri si va deveni o mandra tara europeana.
Suindu-se in automobil la Berlin, neamtul va ajunge la Sofia mahnit, dupa ce-a trecut Dunarea, ca treburi importante in Bulgaria l-au constrans sa paraseasca taramul dintre Nadlac si Giurgiu.
Daca ar fi fost dupa el, nu numai ca ar fi ramas vreun an, poate, in spatiul de Deal-Vale, dar, mai mult, si-ar fi adus aici si nevasta si copiii.
Un entuziasm – s-ar putea ghici din discursurile bravilor ostasi ai Puterii – nu pentru ca fetite dulci ca-n Bucuresti in toata lumea nu gasesti, ci pentru ca Romania e o tara complet europeana.
Spre deosebire de alte dati, politicienii Puterii nu lucreaza in gol, ca batoza careia nu i-au adus snopii de grau. Ei se intemeiaza pe ceva in semetirea lor voioasa.
Se intemeiaza pe Raportul prezentat de Olli Rehn la Strasbourg in varianta sa prescurtata, pentru oameni grabiti.
Potrivit documentului, Romania mai are doua probleme care pot declansa clauza de salvgardare: lupta impotriva coruptiei si securizarea frontierelor.
Securizarea frontierelor depinde de contractul cu EDS.
Desi ministrul Vasile Blaga, obligat sa fie batos-patriot de amintirea retoricii electorale, a declarat ca nu si nu, noi suntem siguri ca pana la urma contractul va fi incheiat.
Putem bifa de pe acum problema zisa si a securizarii frontierelor.
Mai ramane problema luptei impotriva coruptiei. Raportul ne-a mustrat ca nu s-a obtinut nici un rezultat semnificativ in lupta impotriva coruptiei la nivel inalt.
Si problema asta va fi usor de rezolvat. Pornind de la declaratiile lui Traian Basescu si de la denunturile Monicai Macovei, lupta impotriva coruptiei depinde de condamnarea unor lideri ai Opozitiei. Daca ne gandim ca si in randurile judecatorilor exista suficient de multi oportunisti, cateva procese trucate nu sunt prea greu de promovat in Romania.
Vom bifa, asadar, si problema coruptiei.
Clauza de salvgardare s-ar activa pentru ca anul suplimentar sa dea posibilitatea Romaniei de a recupera din diferenta care o separa de tarile Europei civilizate.
Prin rezolvarea celor doua probleme ramase, clauza de salvgardare nu va mai fi activata.
Romania va fi considerata drept o tara care a atins standardele europene.
Cel putin asa se desprinde din Raportul prezentat la Strasbourg.
E Romania ca in documentul citit de Olli Rehn?
O tara care mai are doar doua probleme – si acelea usor de rezolvat – pentru a fi declarata in chip solemn tara a Europei civilizate.
Iti vine sa razi in hohote.
E Romania reala o tara cat pe-aici europeana?
Romania civilizatiei de chirpici, asa cum ne-a destainuit-o la inundatii legendarul sat Vadu Rosca?
Romania economiei rurale autarhice, in care moartea unei gaini condamna la inanitie o familie intreaga, cum ne-a dezvaluit la Ceamurlia de Jos criza gripei aviare?
Romania soselelor preistorice, taiate de carute incarcate cu fan si trase de vaci costelive?
Romania Capitalei bantuite de caini vagabonzi, stapanita la intersectii de ciungi si ologi, sfartecata de gropi si cu o canalizare care da pe de laturi la prima ploaie? Romania cartierelor de prost-gust ridicate la marginea marilor orase, cu vile ca niste Cetati ale Neantului?
Romania ordonantelor de urgenta, a practicii asumarii raspunderii guvernamentale pentru 15 legi gramadite intr-un pachet, siretenie orientala de eludare a Parlamentului?
Intre Romania reala si Romania din Raportul de la Strasbourg e o prapastie ca de la cer la pamant.
Prapastia dintre Romania reala si documentele PCR.
Tare ne temem, ca la Strasbourg, Tovarasul Olli Rehn a citit un raport la Congresul al XVI-lea al PCR!
