VISELE LUI EINSTEIN, de Alan Lightman

colectia Cartea de pe noptiera

traducere din engleza de Sorin Paliga

Timpul: aprilie-iunie 1905. Spatiul: Elvetia. Sa presupunem ca puteti citi jurnalul elvetian tinut de Albert Einstein in anul teoriei relativitatii. Gasiti in paginile lui doua personaje la fel de misterioase: un fizician pe cale sa elaboreze o teorie care zguduie lumea si Timpul lui, care nu se lasa cunoscut decat prin vise aproape romantice.

Ce era in capul lui Einstein la 1905? Vizita in creierul lui este, gratie fizicianului-scriitor Alan Lightman, nu numai posibila, ci si usoara, iar teoriile stiintifice care il vor fi bantuit se lasa imblanzite in metafore limpezi, plastice, tragice sau comice. Sa presupunem ca timpul este un cerc, ca e o bucla, ca e reversibil, ca e repetabil, ca sta pe loc, ca se grabeste, ca nu exista.

Cum ar arata viata cotidiana? Si, pana la urma, cum aratam noi in lupta cu timpul?

Sfatul criticului: Ca sa cititi aceasta carte va trebuie mai degraba un trecut poetic decat unul stiintific. Nu e nevoie sa va amintiti nici macar ca E=mc2. Desi nu se supara nimeni daca totusi o stiti.

Istoria nebuniei

ISTORIA NEBUNIEI IN EPOCA CLASICA, de Michel Foucault

in afara colectiilor

traducere din franceza de Mircea Vasilescu

Michel Foucault a lasat o opera vasta si provocatoare, ordonata de cateva teme esentiale pentru societatea moderna: nebunia, delincventa si institutiile corespunzatoare, sexualitatea, "arheologia" cunoasterii, raportul acesteia din urma cu puterea.

Influenta lui intelectuala a fost comparata cu aceea a unui Kant sau Nietzsche: dupa fiecare dintre ei, subiectele de care s-au apropiat nu mai pot fi atinse in chip inocent.

In ciuda titlului, cartea nu este o istorie a nebuniei in secolele XVII–XVIII, pentru Foucault nebunia neexistand ca atare, nefiind o constanta antropologica.

Problema centrala a lucrarii e aparitia a ceea ce autorul numeste "practicile" –- mai mult sau mai putin rationalizate, regularizate, constiente –- care deseneaza conturul modern al nebuniei: discursul psihiatriei, nasterea azilului, institutionalizarea alienatilor. Iar la Foucault, "practica" este deopotriva maniera de a gandi si de a actiona, de a spune si de a face.

Asadar, cititorului i se pune la dispozitie o demonstratie complexa si solida, minutios sustinuta cu documente de arhiva si publicatii aproape uitate, care propune o imagine imprevizibila a nebuniei si, in consecinta, a ratiunii, a fiintei umane, a modernitatii.

Cand Socrate nu are dreptate

CAND SOCRATE NU ARE DREPTATE, de Andrei Cornea

in afara colectiilor

A propune cateva exercitii de "reabilitare" a refuzatilor filozofiei platonice prin intermediul unor personaje secundare ale dialogurilor (impotriva carora Socrate parea sa aiba mereu dreptate) mi se pare un demers binevenit. Vechiul umanism socratic este in ruina astazi, dupa Nietzsche, Heidegger, Wittgenstein, Derrida, Foucault.

Dar, ca sa recladim un altfel de umanism, fie si mai modest, cumva defensiv, dar poate mai solid, un "umanism secund", este inca timp, cu conditia de a cerceta originea si esenta vechii erori.

Quo numine laeso -- ce zei au fost jigniti odinioara de filozofia socratica, zei care s-au razbunat intre timp pe ea, dar imi pare ca si pe omul in deplinatatea sa omeneasca? Numai cautand un raspuns la intrebarea aceasta, cred, am mai putea iarasi inalta capul si da a intelege lumii de acum, contemporana cu terorismul de masa, cu manipularea genetica si cu vulgaritatea "chat"-ului pe Internet,

ca Socrate, chiar asa agasant cum era cu dreptatea lui la prima vedere fara repros -- in fapt destul de fisurata --, totusi nu a murit in zadar...

Sacrul

SACRUL, de Rudolf Otto

seria Religie

traducere din germana de Ioan Milea

Cartea lui Rudolf Otto a avut parte de un imens succes de public. De-a lungul timpului, ea a fost chiar un bestseller. Potrivit lui Mircea Eliade, un mare admirator si, intr-un anumit sens, un adept al teoriei asupra sacrului a savantului german, "rasunetul mondial" al lucrarii "se datoreaza, fara indoiala, in primul rand noutatii si originalitatii perspectivei adoptate de autor.

In loc sa analizeze ideile de Dumnezeu si de religie, Rudolf Otto s-a straduit sa analizeze modalitatile experientei religioase, inzestrat cu o mare finete psihologica si cu priceperea unei duble pregatiri, de teolog si de istoric al religiilor, el a reusit sa puna in evidenta continutul si caracteristicile specifice ale acestei experiente."

Lumina faptei

"LUMINA FAPTEI DIN LUMINA CUVANTULUI",

IMPREUNA CU TATAL MEU, DUMITRU STANILOAE, de Lidia Staniloae Ionescu

in afara colectiilor

"Volumul de fata nu e conceput ca o biografie. Biografii s-au mai scris si se vor mai scrie, mai mult sau mai putin exacte, mai mult sau mai putin «stiintifice», mai mult sau mai putin impartiale. Iata de ce nu se vor gasi aici multe date, ani, in sfarsit toate acele precizari si preciziuni care nu fac decat sa abstractizeze subiectul si sa-l departeze de cititor.

In cele ce urmeaza, vom povesti cateva dintre amintirile despre tatal meu, intamplari pe care fie ni le-a povestit el, fie le-am trait noi. Cateva precizari cronologice si de alta natura vom face numai in cazurile in care in scrierile aparute pana acum s-au comis greseli si diletantisme prea evidente, pentru ca, din pacate, ele nu lipsesc in unele relatari despre viata tatei.

De aceea, regretam daca se vor descoperi nepotriviri cu afirmatiile biografilor fata de care noi pacatuim, poate, prin lipsa de stil stiintific, dar, in schimb, incercam sa punem in randurile noastre o parte din dragostea pe care i-am purtat-o si pe care el, parintele Dumitru, ne-a purtat-o noua.

Si de aceea suntem incredintati ca, aidoma lui Dumnezeu, si oamenii vor trebui sa ne ierte, tinand seama de profunzimea sentimentelor..."

Lidia Staniloae Ionescu

Fiinta si proces

FIINTA SI PROCES IN ONTOLOGIA LUI NOICA, de Andrei-Dragos Giulea

colectia Academica

A construi un sistem filozofic inseamna, in fapt, a incerca sa spui povestea legata a lumii. Cartea lui Andrei-Dragos Giulea este incercarea de a spune povestea noiciana a lumii din orizontul in care insusi Noica s-a asezat spre a-si construi propria ontologie.

Pentru Noica, fiinta nu este ceva sublim, atemporal si incoruptibil, ceva asezat undeva, dincolo de lume, ci ea este chiar ordinea, adica chiar modelul dupa care realitatile lumii se afla intr-un necurmat proces. Termenul-cheie al cartii de fata este cel de proces.

Fiinta lumii este proces, este devenire, si de aceea totul in acest univers, de la mintea umana si pana la galaxii, poate fi descris in termeni de proces si de model ontologic.

Teza de doctorat a lui Andrei-Dragos Giulea se inscrie in efortul actualei generatii de filozofi de a intelege ontologia lui Noica. In fond, cum insusi autorul ei afirma, nucleul gandirii noiciene poate fi surprins cel mai bine de versul eminescian: "In orice om o lume isi face incercarea".

Acest vers reprezinta forma concentrata a unei viziuni ontologice pe care lucrarea de fata o analizeaza amanuntit.

Pamantul e bolnav

PAMANTUL E BOLNAV. CE SANSE AVEM SA SUPRAVIETUIM,

Hubert Reeves in dialog cu Frederic Lenoir

colectia Pasi peste granite

traducere din franceza de Magdalena Stavinschi si Corina Stavinschi

Cu seriozitatea, competenta si preocuparea ingrijorata a unui doctor responsabil pentru soarta pacientului, Hubert Reeves pune diagnosticul: Pamantul nostru e bolnav.

Planeta se incalzeste, resursele naturale sunt pe cale de epuizare, solul si apele sunt poluate, dispar in ritm rapid specii de animale si plante -- iata semnele unui rau provocat de civilizatia noastra prinsa orbeste intr-o dezvoltare care ignora tocmai conditiile fundamentale ale propriei existente. Hubert Reeves insa nu se margineste sa constate maladia.

Savantul canadian face un tur de orizont al optiunilor care ne stau in fata, incercand sa desluseasca solutiile imediate si de perspectiva pentru ca specia umana sa nu impartaseasca soarta milioanelor de specii disparute.

Pamantul e bolnav este semnalul de alarma tras de un spirit lucid si de o mare constiinta.

Fizician si activist ecologist, Hubert Reeves este una dintre cele mai complexe si originale personalitati stiintifice contemporane. In 2001 a primit Premiul Albert Einstein. Partenerul de dialog al lui Reeves este filozoful si sociologul Frederic Lenoir, redactorul-sef al revistei Le Monde des Religions.

ETHAN HAWKE VINE IN ROMANIA PENTRU A SPRIJINI EGALITATEA DE SANSE

Ethan Hawke vine la Bucuresti pentru trei evenimente de caritate destinate strangerii de fonduri pentru programele sociale si de educatie "Gata, Dispus si Capabil" ale Asociatiei Ovidiu Rom -- si pentru a creste gradul de constientizare publica cu privire la importanta educatiei pentru toti copiii.

Evenimentele caritabile incep vineri seara, la ora 19:00, la Cinema Pro, cand are loc premiera in Romania a filmului Tape, cu Ethan Hawke, Uma Thurman si Robert Sean Leonard, care a jucat alaturi de Hawke si in Dead Poets Society (film pe baza caruia a fost scris un roman omonim, editat in limba romana de Humanitas, cu titlul Cercul poetilor disparuti).

Sambata dimineata, la ora 9:30, la Cinema Pro, Hawke va citi fragmente din romanul sau, Ash Wednesday, a carui editie in limba romana a fost publicata de Humanitas, cu titlul Miercurea Cenusii. Participa la eveniment Alex Leo Serban.

Autorul va oferi apoi autografe.

Intrarea se va face pe baza de donatii.