Peste doua saptamini, guvernul va recurge la o noua rectificare bugetara. Tariceanu anunta ca ministerelor nu li se vor lua bani, ci li se vor da. Premierul afirma explicit, intr-un interviu Mediafax, ca ii pare rau ca nu a luat decizia de a majora TVA.
Avertismentele date de Comisia Europeana oficialilor de la Bucuresti l-au facut pe premierul Calin Popescu Tariceanu sa ordone o noua rectificare bugetara, ce va fi efectuata, potrivit spuselor sale, peste doua saptamini.
„Nu vom taia, deoarece constatam ca avem, pe de o parte, un surplus de venituri si, pe de alta parte, o executie bugetara care este excedentara, asa incit sint multe ministere care vor primi sume suplimentare", a spus seful Executivului.
Surse din Ministerul Finantelor ne-au declarat ca spusele lui Tariceanu sint un semnal politic, urmind ca, timp de doua saptamini, sa se lucreze la repartizarea fondurilor.
Cele mai cistigate dupa aceasta noua rectificare vor fi mai mult ca sigur Ministerul Administratiei si Internelor, cel al Justitiei precum si cel al Agriculturii, institutii care sint legate de activarea clauzei de salvgardare.
„Regret ca nu am majorat TVA"
In interviul citat, Tariceanu isi manifesta regretul ca nu a recurs la majorarea TVA, asa cum sustinea cu tarie la un moment dat. In cazul in care ar fi marit TVA de la 19% la 22%, premierul nu ar mai fi avut dureri de cap cu veniturile la buget si nu s-ar fi ajuns la impasul care se prefigureaza in negocierile cu FMI.
La cele doua runde de negocieri, in ianuarie si in iunie, pe care le-a avut cu oficialii romani, echipa Fondului a solicitat guvernului de la Bucuresti sa mareasca ori cota unica, ori sa creasca nivelul TVA. De prima varianta, Tariceanu nu a vrut sa auda, acceptind-o pe a doua. Dar corul de opozanti l-au facut sa dea inapoi.
Specialisti romani in loc de FMI
Iritarea premierului fata de solicitarile FMI este evidenta. Cu prilejul negocierilor ce se desfasoara in aceste zile la Bucuresti, reprezentantii Fondului au cerut ca in 2006 sa fie inghetate salariile bugetarilor si sa se reduca foarte mult cheltuielile publice.
„Eu apreciez ca Romania are economisti de valoare, care sint capabili sa ne ofere solutii economice pentru o crestere economica durabila si stabilitate economica, fara sa avem nevoie de asistenta Fondului Monetar", a spus Tariceanu, lasind de inteles ca acordul cu FMI s-ar putea rupe.
„Pentru dezvoltarea infrastructurii trebuie sa alocam mai multi bani, iar diminuarea sub 0,5% a deficitului bugetar ne duce in imposibilitatea de a ne finanta o serie de programe legate de dezvoltarea infrastructurii. De aceea, sintem foarte rezervati in a accepta, sa spunem, diminuari suplimentare fata de acest nivel, care deja este unul foarte scazut."
