Odata incheiat procesul Noble Ventures vs Romania, au iesit la iveala lucruri incredibile. SFin a reusit sa intre in posesia stenogramelor de la sedintele in care au fost audiati reprezentantii companiei americane, in cadrul procesului desfasurat la Washington si castigat de statul roman.

Suntem in masura azi sa spunem adevaruri socante, care ne fac sa cerem autoritatilor romane sa investigheze mai indeaproape ceea ce s-a petrecut inaintea si dupa semnarea contractului dintre statul roman si compania Noble Ventures.

Istoria privatizarii CSR arata cum poti lua un combinat fara sa ai bani, si apoi sa decontezi cheltuieli personale neverosimile, cum poti semna cu iubita un contract de cateva milioane pe care le plateste combinatul sau cum poti juca la cazino, in Las Vegas, cu bani de pe cardul aceleiasi intreprinderi. Si multe, multe altele…

Pentru a risipi orice indoiala asupra veridicitatii informatiilor, trebuie sa precizam de la bun inceput ca avem stenogramele de la firma de avocati care a reprezentat Noble Ventures in procesul impotriva Romaniei. Nu ni le-au inmanat ei, e de la sine inteles.

Le-am descarcat de pe site-ul companiei, unde au ramas postate o lunga perioada de timp, fi-ind retrase de acolo recent, in urma deciziei judecatorului din acest proces. Care sunt concluziile desprinse dupa lectura primelor aproape 1.000 de pagini din stenograme? Ca privatizarea Combinatului Siderurgic Resita a fost o bataie de joc de la un cap la altul.

Ca nimeni n-a verificat ce se afla in spatele numelui Noble Ventures si, mai rau, nici o institutie n-a monitorizat faptele americanilor veniti sa faca afaceri cu otel la Resita. Ca, actionati in judecata acasa, in Statele Unite, de finantatorul care nu-si vazuse banii la timp, reprezentantii Noble Ventures au vorbit despre un posibil aranjament cu Romania, inainte de incheierea procesului.

Despre zvonurile referitoare la acest aranjament, SFin a scris: noi am aflat ca era vorba de o intelegere propusa de Noble Ventures autoritatilor romane, afacere din care americanii ar fi avut de castigat cateva milioane bune daca ar fi renuntat la proces. In ciuda presiunilor mediatice, a zvonurilor lansate cu promptitudine, autoritatile romane nu au cedat. Si bine au facut.

Avocatii Romaniei in acest proces, de la firma Tuca si Aso-ciatii, au spulberat cererile americanilor.

Noble Ventures nu avea bani de investit

In primul rand, pseudo-investitorii americani de la Noble Ventures au venit sa ia CSR cu banii altora. La audieri, presedintele Noble Ventures a povestit totul, de-a fir a par, tras de limba cu mare arta de avocatii statului roman.

„Isi planificase Noble Ventures sa foloseasca vreo resursa proprie in achizitia CSR?", au intrebat avocatii. „Daca ne atingeam tinta, categoric nu. Noi am fi incurajat cat mai multi investitori sa vina cu bani alaturi de noi, pentru a asigura interesul pe care CSR credeam ca il merita", a raspuns Charles Norman Franges, presedinte la Noble Ventures si director general la CS Resita.

„Cati bani erau disponibili pentru a investi in CSR?", au continuat avocatii. „Nu am nici un fel de idee", a venit raspunsul. „Si sunteti presedintele companiei, e corect?", au insistat aparatorii statului roman. „Este corect", a recunoscut Charles Norman Franges.

Cine este insa Noble Ventures? Iata ce spun stenogramele discutiei lui Franges cu avocatii romani: „La data preluarii CSR, Noble Ventures nu avea alte operatiuni in domeniul otelului. Veti fi de acord cu asta, nu?", au intrebat aparatorii statului. „Da", vine raspunsul lui Franges. „Noble Ventures nu avea operatiuni globale. Erau, cel mult, jucatori regionali sau de nisa.

Experienta lor manageriala in revigorarea unor companii cu probleme era limitata, iar reteaua lor internationala nu era suficient de extinsa. Acesta este un raport citat de expertul dumneavoastra", au precizat avocatii. „Da, este asa cum se spune", a recunoscut Franges.

Investitorii rupTi In fund

„Romania a sperat ca CSR sa fie o privatizare de succes. La fel si miile de muncitori si familiile lor din Resita", se arata in pledoaria avocatilor.

„Dar in afara de plata a 515.000 de dolari pentru actiunile cumparate de la FPS, cu bani imprumutati de la Levy (o alta companie americana - n.r.), si care, la data judecarii procesului la Curtea arbitrala din Washington, inca nu fusesera returnati, nici o alta obligatie, preluata prin contract, nu a fost indeplinita", au spus aparatorii statului roman in fata prof. Karl-Heinz Bockstiegel, presedintele Curtii.

Pentru suma imprumutata, au garantat personal trei dintre reprezentantii Noble Ventures: Charles Norman Franges, Erv McLain si Debby Weaver-Higgins. Banii imprumutati urmau a fi restituiti firmei Levy pe 15 august 2000, adica in termen de numai 5-6 saptamani. „Cum ati planuit sa dati banii inapoi intr-o perioada atat de scurta, daca nu aveati nici un ban?", au intrebat avocatii.

„Nu-mi amintesc", a raspuns Franges. „Aveati bani sa platiti lui Levy?" au continuat avocatii. „Personal, nu", a recu-noscut Franges. Iar Levy, n-a vazut, evident, nici un ban de la Noble Ventures, pentru ca nici unul dintre garanti nu avea bani. Atunci, Levy a dat in judecata Noble Ventures pentru a recupera suma cu care aceasta din urma cumparase combinatul romanesc.

Sentinta, in favoarea firmei Levy, a venit repede: Noble Ventures trebuia sa-i plateasca 618.936 dolari, plus dobanzi. Dar, surpriza: in sentinta se arata ca „suma este acoperita de pretentiile Noble Ventures impotriva Republicii Romania, conform cazului ARB/01/11, de la Curtea Bancii Mondiale". Adica banii pe care Noble Ventures ii cerea statului roman pentru blocarea achizitiei CSR.

Altfel spus, daca ar fi castigat, o parte din bani mergeau la Levy si acopereau imprumutul acordat pentru achizitie. Restul era profit pur.

Conflictul cu Levy se putea stinge insa mai repede. „Am discutat cu avocatul lui Levy si, in timpul conversatiei, acesta mi-a spus ca Noble Ventures ii informase ca au ajuns la un soi de intelegere cu Romania", a precizat avocatul nostru. Intelegere de care Franges spune ca nu auzise, desi zvonuri despre ea poposisera chiar si in cateva redactii ale ziarelor romanesti.

Telenovela de la ReSiTa

In viata combinatului, atata vreme cat Noble Ventures a fost proprietar, a mai existat un personaj important, si veti vedea mai tarziu de ce: Debby Weaver Higgins. Sa vedem ce spun stenogramele despre aceasta. „Care era relatia dumneavoastra (Charles Norman Franges - n.r.) cu doamna Weaver Higgins?", au intrebat avocatii la audieri.

„A lucrat pentru mine cativa ani si a devenit parte integranta a eforturilor mele in Romania. Ea este importanta pentru mine", a venit raspunsul. „De asemenea, ati avut o relatie personala cu ea", au insistat avocatii. „Sigur ca am avut. Inca am", s-a eschivat Franges. „Sunteti casatoriti", au pus punctul pe i avocatii. „Ea nu a vrut sa se casatoreasca cu mine. Eu am incercat", a replicat Franges.

De ce spuneam ca este importanta doamna Weaver-Higgins? Pentru ca a semnat, din partea Noble Ventures, alaturi de Charles Norman Franges, din partea CSR, un contract de cateva milioane de dolari, bani pe care CSR trebuia sa-i plateasca americanilor pentru management si consultanta. „Ea avea foarte putina experienta in industria otelului.

Dar, in ciuda acestui fapt, ati facut-o director la CSR?", s-au mirat avocatii. „Da, asa am facut", a recunoscut Franges. „Care era pozitia ei la Noble Ventures?", au insistat aparatorii Romaniei. „Era vicepresedinte. Toti erau vicepresedinti in afara de mine", a precizat Franges.

Dar nu numai pentru asta. Si veti vedea de ce.

Leii romaneSti merg In cazinourile din Las Vegas

In perioada in care au condus CSR, americanii au avut la dispozitie si cateva carduri de credit emise de Citibank pentru compania CS Resita, in decembrie 2000. „Despre cine stiti ca a avut astfel de carduri?", au intrebat avocatii. „Din cate stiu, eu si doamna Weaver-Higgins", a venit raspunsul lui Franges.

Pentru ce erau necesare cardurile de companie? Pentru calatoriile externe, la Londra, Istanbul si in Statele Unite, a raspuns la intrebarea nerostita, fara sa clipeasca, presedintele companiei Noble Ventures. Pentru orice fel de calatorie, chiar si pentru cele de vacanta. Asa cum s-a intamplat de Craciun, in anul 2000, cand dl Franges si dna Higgins au mers in Las Vegas.

Si, in vacanta fiind, au decis sa primeasca rambursarea partiala a cheltuielilor folosind cartile de credit ale CSR, spune presedintele Noble Ventures. „Cat am avut nevoie in acel moment. Nu era reprezentativ pentru ceea ce era disponibil sub conturile de rezerva", s-a aparat Franges.

„Stiati ca, atunci cand platiti un angajat in Romania, un director sau pe oricine lucreaza pentru companie, trebuie sa platiti o taxa la stat?" au intrebat avocatii. „Da", a raspuns senin Franges. „Stiati ca, daca nu platiti taxele pentru salarizare sau altele similare, acest lucru este ilegal conform legislatiei romanesti?", au insistat aparatorii Romaniei.

„Pot sa inteleg acest lucru, dar nu este cazul aici", a replicat reprezentantul Noble Ventures.

Unde s-au dus o parte din bani? Extrasele de cont obtinute de la Citibank arata trei referiri, inregistrate pe 29 si 31 decembrie, drept retrageri din ATM-urile din Las Vegas. „Dar ce faceati cu acei bani?", au intrebat avocatii. „Multe lucruri care acopera cheltuielile calatoriei", a incercat Franges sa evite un raspuns direct.

„Ati jucat jocuri de noroc cu acesti bani?" au tintit aparatorii Romaniei. „Partial", a venit raspunsul presedintelui companiei care se presupunea ca venise sa salveze de la faliment CS Resita. Extrasele de la Citibank (vezi facsimil) arata fara putinta de tagada ca banii de pe carduri au fost folositi in mai multe randuri la cazinourile din Las Vegas.

Insa nu doar Franges s-a emotionat in fata automatelor. Si doamna Weaver-Higgins era acolo, nu-i asa? Cu greu a recunoscut in fata tribunalului arbitral dl Franges ca prietena care-i refuzase cererea in casatorie jucase si ea la cazinouri. Pe 28 decembrie. Chiar daca se multumea sa joace sume mici, tot bani de pe cardul de companiei folosise.

Lux pe banii sArAntocilor de romani

Dar cheltuielile facute din contul secatuit al CSR nu se incheiau la cazinouri, chiar daca, la un moment dat, pe 5 ianuarie 2001, Citibank comunicase ca „exista fonduri insuficiente pentru a acoperi debitele si tranzactiile Visa". Banii de pe carduri se dusesera cu viteza in vacanta petrecuta in Las Vegas.

Alte cheltuieli de pe cardul de companie apareau in Atlantic City, la Trump Plaza. „Se intampla sa stiu despre ce era vorba atunci. Doamna Weaver-Higgins era in Atlantic City pentru un concurs de gimnastica al fiicei sale. Si fiul meu era acolo", a precizat Franges. „Dar nu avea legatura cu afacerea CSR", au punctat avocatii. „E adevarat", a recunoscut reprezentantul Noble Ventures.

Ce alte chitante nu aveau deloc legatura cu activitatea CSR? O calatorie a domnisoarei Collen Higgins, fiica lui Debby Higgins, pe ruta Bucuresti-Londra, platita din banii CSR, desi nu lucrase o secunda la combinat. Si inchirierea unor servicii speciale pentru Orfa Franges. Cine este Orfa? „Este mama mea.

Mama si tatal meu au vizitat Romania la mijlocul lunii octombrie 2000, iar acesta este costul serviciului prestat de J&J Luxury Limousine, care i-a dus pe parintii mei de la Betlehem Pennsylvania la JFK in New York", a raspuns prompt Franges.

Servicii platite cu bani de la CSR, ca doar Orfa era mama de patron, nu? „Sunteti de acord ca acestea nu sunt cheltuieli de afaceri?", a fost intrebat cel care ar fi vrut sa cumpere combinatul resitean. „Sunt de acord", a acceptat Franges.

Tot in interesul companiei CS Resita erau platite si cateva telefoane date la Myrtle Beach, SUA. „Telefoane date de Debby Higgins in 30 noiembrie si 1, 2, 3 decembrie. Erati in Myrtle Beach atunci? Si ce faceati acolo?", l-au chestionat avocatii. „Am fost in weekend si am jucat golf cu prietenii", a raspuns cu aceeasi seninatate Franges.

„Nu era in interesul afacerilor, nu-i asa?", au revenit avocatii. „Corect!", a admis reprezentantul Noble Ventures. Si din Florida, Orlando, au venit chitante pe adresa CSR. „Mama lui Debby are un time share in Orlando si m-am oprit acolo cand m-am intors dintr-o calatorie", a explicat Franges. „Era in interesul afacerilor?", au insistat avocatii Romaniei. „Nu", a admis omul de afaceri.

La pomul lAudat sA nu te duci cu sacul

Reamintim ca, in data de 15 ianuarie 2003, contractul privind Combinatul Siderurgic Resita (CSR), incheiat intre FPS si Noble Ventures prin acordul ambelor parti, in anul 2000, s-a desfiintat de drept, dat fiind faptul ca Noble Ventures nu a platit doua rate consecutive din pretul de cumparare a actiunilor CSR, care erau scadente la 31 decembrie 2001 si 31 decembrie 2002.

Ca urmare, Autoritatea pentru Privatizare s-a reinscris ca actionar majoritar, iar pe 17 ianuarie 2003 a fost numit un administrator provizoriu pentru CSR si s-a instituit procedura de administrare speciala.

In noaptea de 28 februarie-1 martie 2003 a fost pornita otelaria electrica a Combinatului Siderurgic Resita si a fost turnata prima sarja de otel, dupa o perioada de mai bine de un an in care activitatea a fost oprita. De atunci, in halele CSR a inceput sa se vada lumina. Adusa, de asta data, de investitorii de la Rasarit.

Daca americanii si-au batut joc de soarta combinatului romanesc, rusii au demonstrat astazi ca stiu sa faca si lucruri serioase.