Afacerile bancilor straine au inflorit in ultimii ani in tarile Europei de Sud-Est, specialistii prognozand si pentru urmatorii trei ani o crestere a cifrei de afaceri cu 80 de miliarde euro. Peste 50% din acesti bani vor proveni din Romania, conform unui studiu realizat de Bank Austria Creditanstalt. Profitul bancilor se traduce insa in adancirea deficitului de cont curent.
Privatizarea sectorului bancar de dupa 1990 a intetit competitia in toata regiunea, dar in special in Bulgaria si Romania, tari unde reformele bancare au cunoscut un ritm mult mai alert. Cu toate acestea, principala problema intalnita in toate tarile din Europa de Sud-Est, problema care afecteaza politicile pe termen lung, este data de deficitul de cont curent.
"Cota de avarie"
Analistii apreciaza ca adancirea deficitului de cont curent e un semnal clar ca ceva nu e in regula, in special daca luam in calcul o politica pe termen lung. In aceste conditii, foarte importanta este productivitatea unei tari, principalul factor care echilibreaza balanta comerciala.
In ceea ce priveste Romania, in momentul de fata, deficitul de cont curent este acoperit in mare parte de fondurile care intra din afara.
Chiar guvernatorul Mugur Isarescu a anuntat recent ca importurile vor depasi, in acest an, cu peste noua miliarde euro valoarea exporturilor, dar ca deficitul de cont curent s-ar putea incadra in 8% din PIB, avand in vedere ca transferurile de la cetatenii romani din strainatate sunt estimate la 3,5 miliarde euro.
Cresterea deficitului a fost adancita in ultimii ani si de explozia creditului neguvernamental. Aceasta crestere a creditarii si implicit a consumului s-a bazat foarte mult si pe increderea, considerata exagerata de unii specialisti, ca ritmul reformelor in tarile din Europa de Sud-Est va ramane constant.
Riscuri
Reprezentantii bancilor straine sunt convinsi ca, indiferent de ritmul inregistrat de reformele bancare, profitul obtinut din serviciile de retail isi va continua panta ascendenta. Argumentele lor vizeaza cresterea constanta a veniturilor, scaderea dobanzilor, dar si tendinta populatiei de a se indrepta catre instrumente de economisire cu maturitate pe termen lung.
Nu in ultimul rand, scaderea inflatiei in toate tarile din regiune, coroborata cu o crestere a produsului intern brut al fiecarei tari, sunt factori care vor influenta decisiv afacerile bancherilor in Europa de Sud-Est.
In ceea ce priveste reversul medaliei, explozia creditarii afecteaza in mod direct balanta de plati si, in acelasi timp, influenteaza rata de schimb, in conditiile in care exista o cerere mare de valuta. Nici bancile nu sunt scutite de unele riscuri privind stabilitatea financiara.
Astfel, datorita concurentei, criteriile de analiza si de acordare a creditelor se pot relaxa, cresterea creditarii deteriorand, de asemenea, si portofoliul bancilor.
