Scandalul presupuselor spatii de detentie pe care serviciile secrete americane le-ar utiliza pe teritoriul Romanei, aduce in discutie afacerea bizara a constructiei unei inchisori plutitoare in Santierul Naval Galati.

Pe de alta parte, fostul sef al SIE, Ioan Talpes, a lansat o ipoteza potrivit careia materialele preluate de presa internationala in urma raportului Human Rights Watch sunt rezultatul unei diversiuni. In sensul ca se incearca plasarea a noi obiective tinta ale atacurilor teroriste pe teritoriul tarilor Est europene.

Membri ai Comisiei pentru Justitie si Afaceri Interne a parlamentului European au declarat ca vor cere amanarea aderarii Romaniei, in 2007, daca acuzatiile HRW se confirma.

Cu doi ani in urma, surse confidentiale anuntau demararea lucrarilor pentru un adevarat "Alcatraz", construit in Romania, la comanda reprezentantilor unei firme din Olanda. Penitenciarul plutitor era de fapt o constructie metalica, ce oferea mai multe spatii de detentie, asezata pe o barja ce putea fi, practic, ancorata oriunde.

Situatia este cu atat mai ciudata cu cat, la momentul respectiv, constuctia era sa stea la baza unui scandal, in conditiile in care au existat voci care s-au plans ca licitatia s-ar fi organizat in mare secret. Ecourile s-au stins insa imediat, iar afacerea inchisorii plutitoare s-a scufundat intr-un secret de nepatruns. "Inchisoare plutitoare? N-am auzit de asa ceva.

Poate la Turnu Severin", ne-a spus Valentin Popescu, directorul tehnic al Santierului Naval Galati. Totusi, surse care au preferat sa-si pastreze anonimatul ne-au declarat ca, in mod ciudat, la scurt timp dupa inceperea lucrarilor, olandezii ar fi renuntat la afacere si ar fi preferat sa taie constuctia si s-o valorifice la fier vechi. Practic, din acel moment, inchisoarea plutitoare a incetat oficial sa existe.

Ieri, SRI si SIE nu au facut nici un comentariu referitor la ipoteza vehiculata de Ioan Talpes in contextul aparitiei materialelor de presa in urma raportului Human Rights Watch, au precizat purtatorii de cuvant ai celor doua institutii.

Fostul director al SIE afirma ca aceste materiale ar fi plasate in scopul unei diversiuni urmarindu-se, prin ceea ce el denumea "tehnica de multiplicare a tintelor", mutarea atentiei organizatorilor de la atacuri teroriste catre noi obiective-tinta, in special in tarile Europei de Est care desfasoara operatiuni militare in cadrul Aliantei in Irak si Afganistan.

Pe de alta parte, o serie de politicieni europeni, citati de publicatia "The Independent", au reactionat extrem de categoric la acuzatiile organizatiei Human Rights Watch (HRW) cu privire la existenta unor inchisori secrete ale CIA pe teritoriul Romaniei si al Poloniei, aratand ca, daca aceste acuzatii se confirma, aderarea Romaniei la Uniunea Europeana in 2007 va fi categoric amanata.

Romania si Polonia, noteaza "The Independent", se afla in mijlocul unei controverse privind respectarea drepturilor omului, dupa ce Comisia Europeana a anuntat ca va verifica daca cele doua tari au permis gazduirea unor centre de detentie secrete, folosite de CIA pentru interogarea suspectilor al-Qaeda.

Polonia, care este stat membru al Uniunii Europene, este obligata sa respecte Conventia Europeana a Drepturilor Omului si Tratatul fondator al UE, al carui Articol 6 prevede respectarea drepturilor fundamentale.

Teoretic, o incalcare repetata a acestor drepturi ar putea determina retragerea dreptului de vot al Poloniei in cadrul UE, desi este destul de improbabil ca acest lucru sa se intample, precizeaza corespondentul de la Bruxelles al cotidianului britanic.

Pentru Romania, insa, situatia este mult mai complicata, deoarece scandalul intervine intr-o perioada delicata, cand aceasta tara se pregateste sa devina membru al UE.

Saptamana trecuta, Comisia Europeana a avertizat Romania ca momentul aderarii ar putea fi amanat cu un an fata de data prevazuta, 1 ianuarie 2007, din cauza rezultatelor slabe inregistrate in lupta impotriva coruptiei.Toate tarile care doresc sa adere la Uniunea Europeana trebuie sa respecte asa-numitele criterii de la Copenhaga, care includ si drepturile omului.

In aceste conditii, acuzatiile formulate, miercuri, de organizatia Human Rights Watch ar putea compromite perspectivele Romaniei de integrare europeana.

La fel de categoric a fost si laburistul britanic Claude Moraes, parlamentar european si membru al Comisiei pentru Justitie si Afaceri Interne a Parlamentului European, care a cerut presedintiei britanice a Uniunii Europene si Inaltului reprezentant UE pentru Politica Externa, Javier Solana, sa ia masuri cat mai rapide.

"Daca exista dovezi incontestabile ca faptele sunt adevarate, aceasta ne ofera un motiv intemeiat pentru a cere amanarea . Este picatura care a umplut paharul", a declarat Moraes.

Raspunsuri tardive si incomplete

Atat Romania, cat si Polonia au negat existenta centrelor secrete de detentie pe teritoriul lor, dar dezmintirile lor nu au parut chiar categorice, noteaza "The Independent". Tara noastra a reactionat ultima si asta la presiunea mass-media.

Presedintia, SRI, SIE au comunicat ca nu detin informatii cu privire la existenta unor centre de detentie de genul celor la care face referire Human Rights Watch pe teritoriul Romaniei. MApN chiar a invitat presa la Baza Aeriana Mihail Kogalniceanu pentru a se convinge de inexistenta unor astfel de centre.

Raspunsul autoritatilor de la Bucuresti pare incomplet, in conditiile in care HRW a spus inclusiv ca CIA a folosit Baza Aeriana Mihail Kogalniceanu (dar si aeroportul Szymany din Polonia), in cadrul transporturilor grupurilor de prizonieri, oferind indicatii precise despre ruta aeronavei (un Boeing 737, cu indicativul N313P).

Raportul HRW face referire la faptul ca CIA ar utiliza aparatele unei companii particulare din Massachusetts, Premier Executive Transport Services. Este vorba de aparate Boeing 737 (cu indicativul N313P) si Gulfstream V (cu indicativul N379P, ulterior schimbat cu N8068V).