In cadrul „consultarilor" cu Parchetul, singurul telefon dat de premier a fost pentru prietenul sau

Scandalul referitor la posibila imixtiune a premierului Calin Popescu-Tariceanu in problemele justitiei a fost inchis dupa intalnirea dintre presedinte si premier. Concluzia a fost ca este normal ca seful executivului sa se informeze asupra unor dosare aflate in cercetarea Parchetului.

Relativizarea episodului „Telefonul"

Timp de aproape o saptamana, premierul s-a straduit sa demonstreze ca discutia purtata cu Ilie Botos in legatura cu cazul Dinu Patriciu este cat se poate de normala. „Am dreptul sa comunic la nivel institutional cu orice institutie din Romania si este un drept pe care mi-l voi exercita", afirma joi Tariceanu.

In demersul sau, premierul a beneficiat si de sprijinul lui Emil Boc, care a admis, la randul sau, ca si el i-ar fi telefonat lui Botos, dar tot pentru a se „informa". Nu in ultimul rand, dupa ce miercuri era „deranjat" de telefonul primit de la Tariceanu, vineri, Ilie Botos s-a razgandit si a sustinut ca nu a fost vorba de nicio presiune politica. Victoria lui Tariceanu ar putea insemna „legalizarea" acestor telefoane.

Consultarea in cazul RAFO, legitima

Dincolo de declaratiile politice, faptele arata un lucru extrem de simplu: Calin Popescu-Tariceanu l-a sunat pe Botos intr-un singur caz, cel al prietenului si partenerului sau de afaceri, liberalul Dinu Patriciu. In dosarul „RAFO", invocat de premier, telefonul a fost dat de procurorul general, care a solicitat sprijinul unor institutii aflate in subordinea guvernului.

In ceea ce priveste cazul Sechelariu, Tariceanu nu avea cum sa discute cu Ilie Botos intrucat acest dosar era cercetat de PNA, condus la data respectiva de Ioan Amarie.

Dosarul „stenogramelor". Dosarul penal in care fostul ministru al justitiei, Rodica Stanoiu, si actualul viceguvernator al Bancii Nationale, Florin Georgescu, sunt acuzati ca au uzat de functiile lor pentru a influenta deciziile unor institutii a ajuns pe masa procurorilor la inceputul anului.

Pe 4 ianuarie, el a fost repartizat unui procuror, dar cercetarile au trenat luni intregi, dosarul plimbandu-se intre Parchetul General si cel Anticoruptie. Nici dupa 10 luni nu s-a dat o solutie.

Dosarul „RAFO". In aceasta cauza au fost deja trimisi in judecata Corneliu Iacobov, retinut in seara zilei de 3 martie 2005, fratii Marian si Alexandru Iancu, arestati pe 15 februarie, precum si alti fosti directori ai societatii din Onesti.

Toti acestia sunt acuzati de inselaciune, evaziune fiscala si spalare de bani. Sumele cu care bugetul de stat a fost prejudiciat sunt impresionante, de ordinul miilor de miliarde de lei, acesta fiind unul dintre cele mai „grele" dosare instrumentate de Parchetul General in ultimii ani.

Dosarul „Ion Alexandru Tiriac". La inceputul anului in curs, doi dintre consilierii ministrului justitiei, procurorii Flavius Craznic si Nicolae Neagoe, au acuzat conducerea Parchetului ca a facut tot posibilul sa musamalizeze implicarea fiului omului de afaceri Ion Tiriac in traficul si consumul de droguri.

Pe 22 februarie, Ion Tiriac organizeaza o conferinta de presa in care declara ca ii da in judecata pe cei doi procurori si ameninta ca face tot ceea ce-i sta in putere pentru a-si apara fiul.

Dosarul „Hayssam". Omar Hayssam, omul de afaceri de origine siriana, acuzat de mai multe infractiuni asimilate terorismului, a fost arestat pe 5 aprilie. Este primul dosar de acest gen instrumentat de procurorii romani, Hayssam fiind suspectat ca a organizat si finantat rapirea celor trei ziaristi romani in Irak.

In plus, in acest caz au aparut si numele unor lideri PSD acuzati ca l-au sprijint ilegal pe Hayssam sa-si dezvolte afacerile.

Dosarul „Petromidia". Presedintele Consiliului de Administratie al Grupului Rompetrol, Dinu Patriciu, este cercetat sub acuzatiile de evaziune fiscala, spalare de bani, inselaciune si manipularea bursei. Pe numele sau a fost emis in 27 mai un mandat de retinere, insa instanta a refuzat sa dispuna arestarea omului de afaceri.

In aceasta cauza, Calin Popescu-Tariceanu va fi audiat ca martor, el fiind unul dintre cei care au beneficiat de pe urma listarii la bursa a actiunilor Rompetrol.

Tariceanu nu a sunat. Cercetarea unor cazuri de mare coruptie sau de implicare directa a politicului in justitie este imperativ ceruta de reprezentantii Uniunii Europene. O solutionare rapida a acestui caz ar fi putut demonstra ca Romania are institutii capabile sa lupte impotriva coruptiei.

Tariceanu nu a sunat. Procurorul general, Ilie Botos, i-a telefonat premierului Tariceanu pentru a-i solicita ajutorul in legatura cu anumite cercetari ce trebuiau efectuate cu prioritate de institutii aflate in subordinea guvernului, ANAF, AVAS si Garda Financiara, potrivit purtatorului de cuvant al Parchetului, Robert Cazanciuc.

Tariceanu nu a sunat. Chiar daca scandalul declansat risca sa compromita grav imaginea justitiei si sa creeze o ruptura intre Parchet si Ministerul Justitiei, Calin Popescu-Tariceanu nu se implica.

Tariceanu nu a sunat. Chiar daca a fost un dosar privind siguranta nationala, cu implicatii politice internationale, Calin Popescu-Tariceanu nu a fost interesat sa afle care sunt acuzatiile formulate impotriva omului de afaceri sirian.

Tariceanu a sunat. Tariceanu, aflat in vizita oficiala in Suedia, l-a sunat pe Ilie Botos pentru a „se informa in legatura cu acuzatiile ce-i erau aduse lui Dinu Patriciu". Cu cateva ore inainte, procurorii emisesera un mandat de retinere, iar seful Rompetrol urma sa fie prezentat instantei de judecata. Acuzatiile fusesera insa facute publice de pe 29 martie.

Mai mult, chiar in ziua retinerii, 27 mai, Parchetul a dat un comunicat oficial in care a facut publice motivele retinerii.