Analiza rezultatelor cercetarii:
Populatia este in continuare nemultumita de nivelul de trai; se traieste mult mai prost fata de aceeasi perioada a anului trecut, iar viitorul nu pare sa fie deloc incurajator (situatia economica a tarii s-a inrautatit).
Guvernantii nu reusesc sa duca Romania intr-o directie buna. Toti indicatorii, care au avut drept scop masurarea eficientei actualei Guvernari arata clar acest lucru.
Cu exceptia Integrarii in UE – vazuta in acest context ca singura solutie salvatoare- restul de reforme promise de Guvern au dat gres. Presedintele Romanie Traian Basescu, considerat de foarte multi din romani drept garant al unui trai mai bun, se afla si el pe un trend descendent.
La capitolul intentie de vot, chiar daca ordinea indicata de sondajele anterioare ramane aceeasi – atat in privinta alegerilor parlamentare cat si prezidentiale – ar trebui facute doua precizari:
1. Partidul Romania Mare si Corneliu Vadim Tudor profita din plin de situatia agitata a mediului politic;
2. In ciuda unor mici fluctuatii, Partidul Democrat a devenit clar al doilea partid al scenei politice romanesti dupa PSD (acest lucru reprezentand cea mai spectaculoasa evolutie din spatiul politic).
Daca in luna august jumatate dintre respondenti erau de parere ca intre Presedintele Traian Basescu si Primul Ministru Calin Popescu Tariceanu exista un conflict, in luna noiembrie proportia celor care cred acest lucru a crescut la aproximativ 65%. Cei mai multi dintre cei chestionati sunt de parere ca Traian Basescu are cele mai mari sanse sa castige in urma acestui conflict.
Evenimentul politic al saptamanii trecute – delaratiile fostei consiliere Elena Udrea – este unul cu o notorietate destul de ridicata (56% dintre cei chestionati auzind de acest lucru). Parerile respondentilor legate de acest eveniment cel putin in prima faza a desfasurarii sale indica o lipsa de sustinere a actiunii premierului.
Astfel: 62% cred ca premierul a procedat gresit atunci cand l-a sunat pe procurorul general Ilie Botos, iar 60% cred ca premierul a incercat sa influenteze actul de justitie.
In tot acest context, schimbarea presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului devine un subiect de importanta minora (majoritatea respondentilor declarandu-se impotriva schimbarii).
