Voci grele ale finantelor romanesti vorbesc despre pericolul ca Banca Nationala sa inregistreze o pierdere substantiala in acest an, desi pana la finele acestuia mai este o luna si jumatate, iar din anii trecuti exista inca suficiente rezerve in contul special de reevaluare pentru a acoperi o eventuala pierdere operationala.

„In momentul de fata, exista un mare pericol la nivel macrofinanciar, de instabilitate, vizavi de aparitia pe piata a unui nou jucator care produce pierderi.

Acest jucator se cheama BNR si, sigur, fara a politiza acest element foarte sensibil, nu pot decat sa trag un semnal de alarma vizavi de modul In care acest nou segment de pierdere sa nu influenteze mai mult situatia economica si asa tensionata In care se afla Romania", a precizat joi Mihai Tanasescu.

El a aratat ca, pe tot parcursul anului 2005, BNR a avut o politica foarte agresiva de apreciere a monedei nationale, care a condus la o Incetinire a procesului de dezinflatie, desi nu In ritmul In care s-ar fi asteptat BNR.

„In momentul de fata, si datorita criticilor formulate de FMI, si datorita presiunilor care s-au facut, BNR are un proces de depreciere a monedei, care, combinat cu presiunea de bani publici ce va fi facuta In perioada urmatoare, va crea o mare problema de a stabiliza rata inflatiei pentru acest an, ca baza de plecare pentru anul 2006", a spus fostul ministru al finantelor, subliniind ca la aceasta situatie se va adauga pierderea pe care o va Inregistra BNR anul acesta.

„Noutatea este ca, prin aprecierea monedei nationale, BNR nu mai are resursele necesare pentru a face o reevaluare ca sa acopere aceasta pierdere", a adaugat deputatul PSD.

Tanasescu considera ca, In prezent, „exista posibilitatea ca inflatia sa fie din nou cu doua cifre, lucru ce ar rasturna stabilitatea pentru anii care urmeaza".

Aceeasi economie cu alta politichie

Asadar, fara a politiza, ex-titularul de la Finante pune tunurile pe banca centrala, ca si atunci cand seful sau pe linie de partid descoperise ca BNR este principala piedica in calea scaderii dobanzilor.

Banca Nationala a avut o politica agresiva de apreciere a monedei in 2005, dar se uita ca tinta de inflatie din 2004 a fost atinsa cu aceleasi parghii, fortate la maximum dupa o crestere economica de 8,3%, despre care FMI zice ca arata a supraincalzire, nu a superperformanta.

Dar, in fine, nu acesta este scopul articolului de fata, unul polemic, ci de a explica tema pierderilor BNR.

Bunaoara, inflatia ridicata a impiedicat banca centrala sa-si exercite rolul de imprumutator de ultima instanta, o activitate care i-ar fi adus venituri substantiale din creditele acordate bancilor. Dimpotriva, Banca Nationala si-a inmultit cheltuielile prin operatiuni de politica monetara din ultimii ani.

Prin urmare, in loc sa perceapa dobanzi, BNR a platit dobanzi bancilor comerciale. In aceste conditii, singurele surse de venit au ramas activele externe (rezerva valutara si aurul monetar), care au compensat incepand cu 2001 pierderile operationale.

Iar daca, Doamne fereste!, rezervele de reevaluare nu sunt suficiente, potrivit Legii 312/2004, elaborata in conformitate cu directivele europene, banca centrala poate reporta pierderile in anii viitori, urmand sa le stinga atunci cand va inregistra profit.

Banca centrala tinteste inflatia, nu cursul

In ceea ce priveste anul 2005, din care a ramas o luna si jumatate, este prematur de zis ce se va intampla pana la sfarsit, mai ales ca exista inca rezerve de reevaluare din anii precedenti.

Iar in cazul in care pierderea ar ramane neacoperita si se va duce spre anii ce vin, ea nu va afecta nici deficitul fiscal, nici pe cel cvasifiscal pentru ca asta e diferenta dintre o banca centrala si o societate comerciala.

O companie cu pierderi fie intra in contact direct cu bugetul cand nu-si plateste datoriile, fie incearca sa-si acopere subperformanta generand inflatie, pe cand la Banca Nationala e exact pe dos.

Ea lupta cu inflatia generata de firme, chiar cu riscul sacrificarii profitului. Iar daca tot s-a vorbit de interventiile BNR, e bine de amintit ca, in lipsa lor, cursul ar fi scazut la 33.000 lei/euro si atunci pierderile ar fi fost intr-adevar uriase.

Oricum ar fi, pentru ca banca centrala sa stie daca anul acesta va reporta pierderi ar trebui sa tinteasca un curs de schimb. Numai ca, daca insusi guvernatorul BNR a precizat ca nu stie unde se va duce cursul in 2005 si, prin urmare, habar n-are daca Banca Nationala va iesi pe minus sau pe plus, de unde stiu cei care si-au gasit o preocupare insistenta in pierderile BNR?

Cu capitalism nu incercati?

De fapt, e limpede ce se intampla. Cand politicienii ca si clasa nu stiu sa administreze economia, arunca pisica in curtea BNR.

Din nefericire insa, daca se vede ca strainii arata o mare disponibilitate sa dea bani cu imprumut si reticenta cand e vorba de investitii directe inseamna ca atat poate face o banca centrala - sa restranga consumul pana la punctul in care se obtine echilibrul si sa nu lase inflatia si deficitele sa arate adevarul.

Adevarul gol-golut: structura economiei romanesti e prea putin diferita de cea din anii ’90. Ca dovada, in Romania banii nu se investesc in munca si productie, ca-n Slovacia, de pilda.

Si a da vina pe banca centrala pentru ce nu iese in jocul politic fara a se observa ca in Romania e la fel de rau si cand intra bani, si cand nu e tot una cu a pune indexul tocmai pe acarul Paun.