Una dintre marile realizari de inceput de mandat ale actualului guvern a fost reglementarea publicitatii de stat, unul dintre principalele mijloace prin care puterea politica a controlat mass-media in ultimii ani.
Un bilant de sfarsit de an arata insa ca autoritatile s-au aflat, la acest capitol, in ipostaza de elevi de scoala primara, dadaciti de o invatatoare - societatea civila - extrem de rabdatoare.
La sfarsitul unui an plin de succese in relatia cu guvernul, organizatiile de media si ale societatii civile saluta, in prezent, realizarile cabinetului Tariceanu, cel putin in privinta publicitatii de stat.
Tonul este mai degraba al unui profesor imbatranit inainte de vreme, care are de-a face cu un elev repetent ce promite sa se dea pe brazda.
In martie a.c., premierul Tariceanu afirma, in parlament, ca nu va folosi bani publici pentru a controla presa, asa cum a facut guvernul anterior, promitand si ca va lua masuri pentru solutionarea acestei situatii. Ceea ce s-a intamplat in mai, printr-o ordonanta de urgenta aprobata cateva luni mai tarziu de forul legislativ.
Actul normativ, care modifica OUG 60/2001 privind achizitiile publice, stabilea ca institutiile si companiile de stat care atribuie contracte de publicitate de peste 2.000 de euro trebuie sa publice invitatia si anuntul de participare la licitatie pe o pagina special infiintata, www. publicitatepublica.ro.
Ordonanta prevedea si o serie de alte masuri pentru transparentizarea si eficientizarea procesului de alocare a acestui tip de publicitate, dupa recomandarile mai multor organisme ale presei si societatii civile, care facusera front comun pentru depasirea veritabilei crize produse in domeniu de precedentul guvern.
A mai trecut jumatate de an si parea ca nu s-a intamplat nimic spectaculos. Dar organisme precum Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), care a emis recomandari-esentiale in materie de control al publicitatii de stat, au constatat ca de la regularizarea legislativa pana la punerea acesteia in practica este un drum foarte lung.
N-a fost timp de monitorizare
Potrivit lui Cristian Ghinea, coordonator de proiect in cadrul CJI pentru combaterea cenzurii financiare in presa, organizatia pe care el si partenerii sai o reprezinta a inceput abia in aceasta toamna sa monitorizeze modul in care autoritatile publice isi respecta angajamentele juridice si politice in domeniu.
Asta deoarece ele si-au dedicat pana acum timpul presiunilor privind schimbarea legislatiei.
Abia intrasera in paine, cand CJI si alte organizatii implicate - CRP, AMP-AC, Asociatia Editorilor de Presa Locala etc. - pareau sa se fi intors de unde au plecat.
Recent, dupa ce guvernul a anuntat inceperea consultarilor pentru elaborarea unui nou act normativ privind licitatiile publice, care ar urma sa intre in vigoare anul viitor, reprezentantii breslei si ai societatii civile au constatat ca erau pe cale sa piarda tot terenul castigat in prima parte a anului, spune Ghinea.
Mai precis, nou-infiintata Autoritate Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice, inventata pentru reformarea actualului sistem, nu a luat in considerare ordonanta din mai a.c., pentru a include prevederile acesteia in noua legislatie.
Doar o interventie de urgenta a CJI&Co. a prevenit un posibil dezastru, iar Ghinea, pe un ton cat se poate de diplomat, si-a exprimat satisfactia fata de raspunsul prompt al partenerilor guvernamentali de dialog.
