In ciuda unui numar mare de companii media, a legislatiei menite sa garanteze independenta si a unor investitii straine semnificative, televiziunea din Romania pluteste inca in ape tulburi: in vreme ce serviciul public de televiziune sufera de boala lipsei de independenta, piata televiziunilor comerciale este tot mai concentrata si putin transparenta; atat in sistemul public, cat si in cel
privat, libertatea jurnalistica este limitata, iar programele au devenit tot mai tabloide si unoeri triviale.
Acestea sunt principalele concluzii ale raportului de monitorizate cu privire la Romania din seria "Televiziunea in Europa: reglementari, politici si independenta", lansat in limba romana la Bucuresti. Produs de catre Open Society Institute (OSI), cu sprijinul Centrului pentru Jurnalism Independent, raportul furnizeaza o analiza detaliata cu privire la situatia audiovizualului in Romania.
De asemenea, raportul face 22 de recomandari concrete, menite sa faca televiziunea sa raspunda nevoilor cetatenilor.
Serviciul public de televiziune din Romania, Societatea Romana de Televiziune (SRTV), a fost mult timp privit ca sub papucul guvernului - nici unul dintre guvernele din in ultimii ani nu a avut curajul sa puna capat acestei traditii de coabitare. Intre 2000 si 2004, controlul si cenzura in SRTV au fost resimitite de asemenea, cu interferente vizibile in editorial.
Noua alianta venita la putere in 2004 a constituit o comisie de ancheta pentru a investiga activitatea serviciilor publice audiovizuale si a initiat un proeict de lege, a carui adoptare ar urma sa reformeze serviciile publice audiovizuale.
Raportul lansat in limba romana face un apel catre Parlament sa grabeasca adoptarea legislatiei care va introduce un audit cu privire la managementul si independenta editoriala a serviciilor audiovizuale.
De asemenea face un apel catre Parlament sa asigure salvgardarea independentei editoriale a SRTV o data cu schimbarea actualei legi cu privire la Societatea Romana de Televiziune (SRTV) si la Societatea Romana de Radio (SRR).
In principal, noua lege trebuie sa asigure o reprezentare sociala larga in Consiliile de Administratie ale SRTV si SRR si sa impuna criterii de competenta profesionala membrilor din consiliile de administratie.
Ioana Avadani, directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent, a spus: "Speram sa relansam o discutie referitoare la situatia televiziunii si radioului public". Ea a aratat ca discutia despre independenta, echilibrul si independenta financiara a institutiilor mass-media publice ar putea fi relansata de raportul EUMAP.
Deputatul Raluca Turcan, care a initiat o noua lege pentru reglementarea si functionarea audiovizualului public a subliniat un fapt sustinut si de raport: schimbarea conducerii Radioului si Televiziunii nu sunt de ajuns.
"Necesitatea schimbarii legii de functionare a Televiziunii si Radioului publice este vitala." Dar, considera Turcan, "In acest moment nu exista vointa politica in elaborarea unei legi care sa depolitizeze cu adevarat cele doua institutii." Mona Musca, prezenta si ea la conferinta, crede, pe de alta parte, ca vointa politica nu este un factor esential in impunerea unei astfel de legi.
"Pe baza interesului public putem forta mana oricarui politician. Sunt convinsa ca putem avea castig de cauza. [...] Daca solidarizam cele doua comisii [parlamentare competente, din Senat si Camera], nu se poate sa nu fie si publicul cu noi si sa nu reusim."
Totusi, Musca a mentionat initiativa legislativa a lui Hunor Kelemen ca un posibil obstacol, odata adoptata o astfel de amendare minima a legii vechi, legislativul fiind greu de convins sa reia chestiunea.
Ambasadori despre media din Romania
Penelope Farrar, director al EU Monitoring and Advocacy Program al Open Society Institute, a aratat ca acesta este cel mai mare proiect derulat de OSI vreodata, incluzand 20 de tari. "Acest raport este doar primul pas. Ideea nu este sa avem un raport care sa stea pe masa cuiva si sa nu faca nimic.
Dorim ca rezultatele sa fie facute publice si sa existe actiuni ca urmare a acestui raport," a spus Farrar.
Jonathan Scheele, reprezentantul Comisiei Europene in Romania, a apreciat raportul ca fiind "foarte interesant" si a punctat cateva dintre cele mai mari probleme pe care acesta le ridica: "concentrarea mass-media in mainile catorva grupuri", "scaderea continua a calitatii programelor (inclusiv la posturile publice)", "interferenta intereselor personale cu cele publice".
Scheele s-a referit in interventia sa atat la televiziunile comerciale cat si la cele publice: "Sper ca cei care au hotarat sa investeasca in televiziunile private sa tina cont ca au si o responsabilitate sociala. [...] Sper ca televiziunea publica sa invete din greselile de dinainte de 1990 si sa aiba curajul de a face fata concurentei posturilor comerciale."
"Mai multa televiziune nu inseamna neaparat televiziune mai buna," a spus ambasadorul britanic Quinton Quayle, prezent la conferinta de lansare, deplangand scaderea in calitate a programelor TV. Totusi, ambasadorul apreciaza ca "lucrurile s-au imbunatatit in ultimele 12 luni.
Unele legaturi invizibile au fost taiate," chair daca, la nivel local, "controlul asupra media exercitat de companii puternice sau grupuri politice ramane foarte puternic." Quayle a calificat drept 'nesanatoasa' suspiciunea ca "anumiti indivizi bogati si-au creat imperii media nu pentru motive comerciale, ci pentru motive politice."
"Cred ca viziunea mea asupra starii media din Romania seamana cu raportul Comisiei asupra pregatirilor Romaniei pentru aderarea la UE: a realizat progrese incurajatoare, dar inca mai are o bucata de drum de parcurs."
Profesorul Mihai Coman, decanul Facultatii de Jurnalism si Stiintele Comunicarii, a salutat aparitia raportului, intr-un context al lipsei de surse de informatie.
Vorbind despre faptul ca televiziunea publica in toata Europa a ajuns sa fie mai costisitoare pentru cetatean decat cea privata, incalcandu-si astfel principiul accesibilitatii care sta la baza existentei sale, Coman a spus: "Tare mi-e teama ca, la nivelul Europei, se incearca o salvare a unor dinozauri, cand locul dinozaurilor e in muzee."
Concluzii si recomandari ale raportului
Editorul raportului, Marius Dragomir, avand o privire de ansamblu asupra concluziilor din toate tarile acoperite, a aratat ca in timp ce s-a inregistrat o crestere constanta a timpului de audienta, acesta ajungand la trei ore pe zi in medie, calitatea programelor a scazut si ea constant, in majoritatea celor 20 de tari.
In Romania, timpul de audienta al unei persoane pe zi ajunge chiar la patru ore. Printre alti factori de declin se inregistreaza incercarea televiziunilor publice de a face fata concurentei statiilor comerciale prin programe comerciale. "Exista o tendinta de comercializare si trivializare a programelor televiziunilor publice".
"In goana dupa publicitate, se uita adesea interesul public", mai spun autorii raportului.
Dragomir a afirmat ca sunt exercitate presiuni politice si comerciale asupra organelor de reglementare a audiovizualului. Pe de alta parte, el a tinut sa traseze o linie de demarcatie: "influenta politica este normala, parlamentele fiind oglinzile populatiei". Pe de alta parte, "sunt inacceptabile interventiile si presiunile" asupra institutiilor mass-media.
Raportul a evidentiat legaturi politice stranse intre televiziunile publice si partide, atat in Vest, cat si in Est.
Raportul evidentiaza situatii cum este cea a pietei de publicitate pentru toate televiziunile romanesti al carei total este estimat la 140 de milioane de euro, in timp ce bugetul TVR se ridica la 90 de milioane.
In timp ce influenta televiziunii este in continua expansiune (150 de statii sunt licentiate pe teritoriul tarii), raportul arata ca presa scrisa este considerata o sursa de informare de doar 8,2% din populatie. Raportul mai remarca faptul ca monopolul TVR la in zona rurala este amenintat de intrarea in cursa a posturilor Antena 1 si Pro TV, care au o acoperire teritoriala de 75%, respectiv 82%.
Dincolo de instalarea divertismentului intr-o situatie de suprematie, raportul EUMAP evidentiaza aparitia unui fenomen nou, cel al aparitiei televiziunilor de nisa, in special cele specializate in stiri.
Din acest punct de vedere, este spectaculoasa ascensiunea unui post de nisa precum Realitatea TV, care a fost citat intr-un sondaj recent ca ocupand pozitia a treia intr-un clasament al increderii, dupa Pro TV si Antena 1.
Tot postul Realitatea TV, este amintit de autorii raportului in sectiunea dedicata transparentei proprietatii media. Acest post ramane singura necunoscuta din acest punct de vedere, dupa ce demersurile societatii civile si ale CNA au reusit sa 'scoata la lumina' majoritatea necunoscutelor din audiovizual.
Una dintre concluziile raportului se refera, de altfel, la faptul ca transparentizarea capitalurilor devine una dintre prioritati, dupa ce lupta pentru transparenta proprietatii a fost in mare parte castigata. O alta concluzie se refera la necesitatea cresterii pietei de publicitate, Romania fiind foarte jos intr-un clasament al veniturilor obtinute de televiziuni din publicitate.
Insa apropiata aderare la Uniunea Europeana promite sa rezolve si aceasta problema, potrivit autorilor raportului.
Ralu Filip, presedintele CNA, a reluat chestiunea pietei de publicitate, spunand ca "postul public este un amortizor pentru preturile din publicitate si va influenta in continuare piata publicitatii." "Eu cred ca e mult mai important sa asiguri independenta economica in acest moment, pentru a vorbi de calitate mai tarziu," crede Filip.
Pentru a imbunatati calitatea audiovizualului, raportul OSI concluzioneaza ca este necesara sustinerea politicilor educationale si culturale in audiovizual, de exemplu, prin crearea unui fond pentru programe de calitate, care sa fie administrat de un organism independent.
Piata este concentrata in Romania, fiind dominata de cativa mari actori, in rindul celor privati primii fiind Pro TV si Antena 1. Pe piata audiovizualului, sursele de finantare raman necunoscute, ceea ce face ca acest sector sa fie in continuare perceput ca netransparent.
Pentru a reglementa aceasta situatie, raportul OSI cere Consiliului National al Audiovizualului (CNA) sa initieze o dezbatere cu privire la necesitatea de a obliga operatorii sa dezvaluie sursele de finantare, dar sa continue totodata demersurile intreprinse cu privire la transparenta proprietatii, astfel incat sectorul audiovizual din Romania sa devina cat mai solid si cat mai credibil.
