Evenimentul zilei" a relatat ieri cum o societate privata din domeniul apararii cheltuieste sute de mii de dolari pentru a-si promova blindatele pe piata. MFA Mizil se afla de mai multa vreme in centrul unor scandaluri legate, in principal, de un contract de 160 de milioane de dolari cu MApN. In ecuatia si asa complicata de la Mizil apare un nume-surpriza: generalul Vasile Ionel.

Bine infipt in Pactul de la Varsovia, fost artizan al cazului „Firul rosu", generalul lui Iliescu a ajuns, la „pensie", sa administreze MFA Mizil, firma care vinde armament omologat NATO.

37 de milioane de euro, „tun" din banii publici

Avem de-a face cu „tunuri" ajunse pe masa procurorilor. 37 de milioane de euro, fonduri publice cheltuite „ne-economicos". Aceasta a fost concluzia MApN dupa verificarea contractului dintre armata si uzina din Mizil. In baza documentului incheiat in 1995-1996, pentru dotarea armatei cu blindatul MLI-84-M s-au comandat mai multe tunuri si turele decat trebuia, a aratat MApN.

Ministerul a facut achizitiile de pe piata externa, prin negociere cu o singura sursa. Asa au fost cumparate tunuri elvetiene Oerlikon, turele israeliene Rafael, statii americane Harris, senile nemtesti Diehl si alte componente.

Din generosul contract cu armata s-au hranit mai multe firme-capusa autohtone. Asta in timp ce, in scripte, de la priva-tizarea din 2003, firma e controlata de salariati, a caror asociatie detine 99 la suta din actiuni. Vasile Ionel a fost numit administrator pe 27 februarie 2004. La un seminar, el a fost recomandat ca vicepresedinte.

Omul presedintilor, omul Moscovei

Vasile Ionel a fost fotografiat cu Nicolae Ceausescu, la Canalul Dunare Marea Neagra. Era seful lucrarilor. A fost militar de cariera (artilerist) - cu studii de profil la Moscova, sef al Directiei Inzestrari, prim-adjunct al ministrului, apoi, in 1980-1989, detasat in institutii civile.

Intre altele, Ionel a fost prezent la reuniunea Pactului de la Varsovia in timpul careia tarile comuniste au decis sa se inarmeze cu rachete. De asemenea, el a primit mai multe decoratii, intre care „Drapelul Rosu" din partea comunistilor nord-coreeni. Este recuperat, in decembrie 1989, de Consiliul FSN. Devine adjunctul lui Nicolae Militaru, noul ministru al apararii.

Ambii faceau parte din grupul despre care cercetatorii militari afirma ca a fost indepartat de Ceausescu pentru ca ar fi fost „de partea rusilor". Ca secretar al CSAT, consilier prezidential pe probleme de aparare, a dat acordul politic al presedintiei pentru semnarea, in 1994, a intelegerii privind legatura telefonica directa Cotroceni-Kremlin („Firul rosu") .

Asta dupa ce, in 1990, era seful primei delegatii romanesti care vizita sediul NATO.

Despre el s-a spus ca si acum ar avea „antene" la Cotroceni, prin intermediul noului consilier de securitate, Sergiu Medar, a carui ruda indepartata este si la a carui promovare ar fi contribuit de-a lungul anilor. Ionel a negat ca l-ar fi ajutat pe Medar.

Articol integral in EVZ

Liviu Iolu, Calin Cosmaciuc