Informatiile despre integrarea in Uniunea Europeana sunt considerate nesatisfacatoare din punct de vedere cantitativ si total deficitare din punct de vedere al calitatii. Timp de o luna, Agentia de Monitorizare a Presei a urmarit materialele de presa legate de integrarea europeana.
"Se scrie foarte mult in presa centrala. In presa scrisa locala e mult mai scazut interesul. Radiourile nu au timp de integrare, iar televiziunile, daca nu dau foarte multe stiri, sunt cele mai tari sub aspectul traducerii fenomenului pentru public.
Deci am constatat ca jumatate din stirile difuzate pe televiziunile monitorizate contineau elemente care sa sprijine cetateanul sa inteleaga ce se intampla," a spus Mircea Toma, directorul Agentiei de Monitorizare a Presei.
Monitorizarea a fost realizata intre 15 septembrie si 15 octombrie si a fost finantata de ambasada Marii Britanii ca proiect al presedintiei britanice a UE. Pe intreaga perioada monitorizata, un ziar central a publicat, in medie, 20,4 de articole care au continut 34,6 de indicatori ai calitatii informatiilor, iar o televiziune a difuzat 16,2 stiri care au continut 22,4 de indicatori.
Un ziar local a publicat, in medie, 5,2 de articole, care au continut 8,7 indicatori, iar un post radio a difuzat, in medie, o stire care a continut 1,4 indicatori.
Presa scrisa centrala este mediul cel mai permeabil la informatii privind integrarea europeana; dincolo de aspectul strict cantitativ, disponibilitatea pentru imbogatirea articolelor cu informatii de calitate este modesta, (aprox. 17% din totalul de 1066 de articole).
Performanta cea mai scazuta s-a inregistrat in cazul radiourilor. Aici numarul total de stiri referitoare la integrare este 48, ceea ce inseamna ca fiecare dintre cele cinci radiouri a difuzat in medie o stire la trei zile.
Raportul arata ca in contextul perceptiei generale privind televiziunile, ca fiind dominate de infotainment, apare ca o surpriza faptul ca informatiile privind integrarea au o prezenta consistenta; mai mult, 50% dintre stiri valorifica sub aspect calitativ informatiile.
Din totalul materialelor identificate ca fiind relevante pentru analiza de fata cele mai des intalnite erori au fost:
- folosirea sintagmei 'raport de tara' in loc de 'raport de monitorizare';
- 'Consiliul Europei' in loc de 'Comisia Europeana';
- folosirea ambigua a unor termeni de specialitate, ex. 'recomandari ale Comisiei Europene' cu sensul 'decizii ale Comisiei Europene';
- erori de interpretare a semnificatiei unor procese?/situatii (ex. Contractele de munca pe durata nelimitata sunt superioare celor pe durata limitata iar nu invers asa cum au fost prezentate in presa)
Adevarul, Cotidianul si Ziua sunt cotidianele care au publicat cele mai multe articole avand ca subiect Uniunea Europeana.
Dintre institutii, Comisia Europeana a avut cea mai mare vizibilitate in articolele selectate (42 aparitii), urmata de Parlamentul European (13 aparitii). Saptamanalul Capital se detaseaza ca fiind cea mai "densa" publicatie. In cele 5 numere aparute in perioada de monitorizare, au fost inregistrate 16 articole.
La capitolul presei locale, publicatiile Ziarul de Iasi si Monitorul de Botosani au adunat cele mai multe articole.
In ceea ce priveste televiziunile, in perioada 15 septembrie-15 octombrie au fost identificate 159 de materiale relevante pentru analiza de fata. TVR1, Realitatea TV si Pro TV au difuzat cele mai multe stiri relevante pentru aceasta cercetare (TVR1- 56, Realitatea TV- 40, Pro TV- 34).
Romania Actualitati si Radio BBC au difuzat cele mai multe stiri legate de subiectul analizei. Cele mai intalnite teme in stirile radio analizate au fost "extinderea UE" (19) si "institutii europene" (18).
Sursa:Agentia de Monitorizare a Presei
