Constantin Tanase: Ce reprezinta Open Black Sea Project Association si de unde aceasta aglomerare brusca de "partituri » pentru Marea Neagra? Ani de zile nu s-a vorbit mai deloc despre acest subiect, iar acum, brusc, el se afla in prim plan.

Marius Stoian: Sa le luam pe rand. Actiunea Open Black Sea Project Association se produce pe un palier care este lasat liber de diplomatia traditionala. Noi vrem sa spargem « codurile diplomatice » si sa impunem un concept nou : diplomatia non-guvernamentala de gherila. Adica o structura supla care sa opereze cu un limbaj normal, accesibil.

Constantin Tanase: Binomul birocratie/diplomatie oficiala – limbaj de lemn duce la, iertati-mi expresia mai putin academica, plimbarea maslinei in farfurie.

Marius Stoian: Noi vom ataca frontal cu o cadenta « foc automat » sau « foc cu foc » dintr-o perspectiva noua, incercand sa demontam toate subiectele tabu, sa explicam opiniei publice mecanismele care stau la baza raporturilor dintre state, aplicatia fiind, desigur, bazinul si bazinul extins al Marii Negre (tarile riverane si in plus, Europa de S-E si Caucazul).

In ceea ce priveste partea a doua a intrebarii, aparitia in prim planul atentiei a problematicii Marii Negre, se sustine pe mai multe constatari.

In primul rand, la orizontul anului 2020, peste 70% din resursele energetice ale Europei vor tranzita intr-un fel sau altul zona Marii Neagre.

Pe de alta parte, avem de-a face cu aceasta categorie de provocari asimetrice, (trafic de droguri si persoane, trafic de armament in scopuri teroriste, conflicte inghetate), care se potenteaza unele pe altele.

Pentru a va da un exemplu, Marea Neagra este la ora actuala un paradis al tranzitului de droguri, o poarta prin care intra peste 80% din comertul european cu stupefiante. Cum este posibil acest lucru ? Stiti bine ca Transnistria, unde domneste un regim autoritar si ilegitim, traieste de foarte multi ani din contrabanda cu tigari, otel sau produse petroliere.

Tot astfel, ceea ce numim conflicte inghetate si care reprezinta, in fapt, niste enclave ce contin germenele conflictului armat, au la carma regimuri dictatoriale teroriste care fac bani seriosi, in sprijinul conservarii propriei puteri, din incurajarea comertului ilegal a traficului de droguri si armament.

Asadar, ce constatam ? Ca un spatiu de care depinde viitorul Europei este, in fapt, un teritoriu care intretine amenintarea si nesiguranta.

El trebuie facut septic, devirusat ori pana acum, singura cale stiuta este un sprijin consistent in favoarea democratiei.

Constantin Tanase: Aceasta pare a fi o teorie. Insa, cum vedeti, practic, solutia sau solutiile pentru securizarea Marii Negre, cu atat mai mult cu cat nu se poate sa nu se tina seama de factorul rus pentru care Marea Neagra face parte din « vecinatate apropiata » ?

Marius Stoian: In primul rand, in opinia mea, ceea ce am enuntat mai sus, este mai putin o teorie si mai mult o analiza bazata pe date si informatii certe.

Relativ la solutii, proiectia strategica pe care Open Black Sea Project Association o sustine este aceea a unui spatiu de securitate integrat cu Marea Mediterana si extinderea operatiunii Active Endeavour, care functioneaza deja cu succes de cativa ani.

Constantin Tanase: Dar in Marea Neagra exista o flota rusa, o flota turca, exista Blackseafor-ul la care participa statele riverane. De ce este nevoie de extinderea unei operatiuni proprii altui spatiu?

Marius Stoian: Un raspuns scurt, ar fi ca, din ratiuni tehnice, fortele descrise de dvs. nu au capabilitatea, pregatirea de a raspunde la acest gen de provocari. Noi nu vorbim de un razboi in Marea Neagra ci de « operatiuni speciale ».

Este dreptul noilor democratii de sa-si afirme propriile interese si viziuni, care pot intra in contradictie cu conceptele diplomatiei ruse, dar vorbim despre o Mare Neagra deschisa si despre democratizare, iar daca aceste state doresc sa fie mai mult in « vecinatatea apropiata » a Tratatului Nord-Atlantic decat in cea a Rusiei, asa cum pare a rezulta si de curand la reuniunea de la Kiev, este dreptul lor sa o faca.

Open Black Sea Project Association care este o structura compozita, multinationala, va milita in forme specifice pentru aceste deziderate.

Constantin Tanase: Dar ce inseamna, pana la urma, « Marea Neagra deschisa »?

Marius Stoian: Speram ca raspunsurile de pana acum sa va satisfaca !

Glumind, desigur, nu putem largi, fizic, Bosfor-ul pentru a crea acest spatiu comun de securitate cu Mediterana. Trebuie pusa ecuatia accesului la Marea Neagra in alti termeni.

Pe ce se bazeaza in fapt status – qvo-ul Marii Negre? Pe o prezenta militara ruseasca supradimensionata si pe un instrument juridic, Conventia de la Montreaux din 1936, pe care Turcia o foloseste cu abilitate pentru a-si asigura dominatia asupra portilor de intrare la Marea Neagra.

Daca vorbim de o noua politica de deschidere, atunci si acest tratat – pe care va rog sa faceti exercitiul de al citi si veti vedea ca ascunde o realitate depasita – trebuie pus in discutie. Este probabil ca vom organiza si o dezbatere regionala in aceasta chestiune.

De altfel, ca sa revin, rolul acestei asociatii, suport al proiectului « Marea Neagra deschisa », este de a pune in discutie subiecte considerate tabu, de a elabora proiectii strategice noi, scenarii geo-politice, ipoteze de lucru care sa zdruncine vechea mentalitate cu tot ceea ce deriva din ea si sa faca loc unei viziuni de secol XXI.

Constantin Tanase: Prin ce mijloace puteti face aceste lucruri ? Banuiesc ca nu cu flota romaneasca de la Marea Neagra !

Marius Stoian: Trecand peste ironia dvs. va sfatuiesc sa nu puneti egal intre punctul de vedere oficial al Romaniei si punctul de vedere al acestei organizatii care este una non-guvernamentala! Exista elemente de convergenta si elemente de divergenta cu proiectele romanesti la Marea Neagra care trebuie sa o spunem, nu par inca suficient de bine explicate.

Ceea ce va pot spune cu certitudine este ca apreciez demersurile presedintelui Traian Basescu si decizia sa de a trece Romania de la jocul pasiv, la jocul activ geopolitic regional.

In privinta mijloacelor, in afara de ceea ce sta in posibilitatile noastre : internetul, seminariile, un buletin trimestrial din paginile caruia vom lansa provocari serioase diplomatiei oficiale si opiniei publice, o noua politica se poate face evident numai prin noi institutii, printr-un nou cadru legislativ, racordat la contemporaneitate si nu in ultimul rand, prin oameni noi.

Constantin Tanase: Vorbiti de noi institutii.

Aveti in vedere conceptul forumului Marii Negre pentru Dialog si Parteneriat lansat de presedintele Basescu, la Kiev cu ocazia constituirii « Comunitatii Optiunii Democratice » ?

Nu sunt cumva prea multe si cele vechi ?

Marius Stoian: In documentele programatice ale asociatiei, pe care le vom publica in curand pe o pagina web, exista o idee apropiata, noi o numisem « Alianta pentru o noua politica la Marea Neagra ».

Prin urmare, nu ne putem decat bucura ca, iata, presedintele Romaniei vine cu acest nou format de cooperare cu caracter informal, care sa dea o mai mare eficienta demersurilor de elaborare o unor politici comune coerente. Fiind o idee consonanta, fireste ca o vom si sustine !

Dar noi mergem mai departe cu discutia ! Daca extindem putin cadrul, vom vedea ca o mare parte din arhitectura institutionala de secol XX terbuie reformata din temelii.

Unele organizatii si-au pierdut utilitatea – disparand cauzele care le-au generat – si inevitabil vor trebui sa dispara si ele. Este in opinia noastra cazul OSCE, care a jucat un rol important in Europa bipolara, dar care acum nu face decat o incalzire pe tusa, in timp ce meciul real se joaca in terenul UE.

Alte organizatii cum ar fi, pentru a reveni la subiect, Organizatia pentru Cooperare Economica la Marea Neagra, s-au nascut gata moarte. In acest caz, avem de-a face cu o orchestra dezacordata, in care fiecare muzician canta o partitura diferita. Aceasta suma de monologuri paralele nu a reusit sa compuna niciodata un dialog real.

Organizatia pentru Cooperare Economica la Marea Neagra a degenerat intr-o birocaratie stufoasa, imobila, care da doar iluzia ca gestioneaza ceva.

Constantin Tanase: Nu iertati nimic! Conventia de la Montreux, Organizatia pentru Cooperare Economica la Marea Neagra, etc. O asemenea abordare exclusiv criticista, nu este, iertati-ma, excentrica ?

Marius Stoian: Nu doresc sa caricaturizez nimic. Va reamintesc ca aceasta Conventie de la Montreaux nu este nici Biblia, nici Coranul, nici o axioma imuabila, ci doar o fotografie a unui anumit moment istoric. Acum traim in alt moment istoric, traim intr-o lume dinamica, care bate moneda pe eficienta.

Marea Neagra este, daca pot spune asa, "disputata" de un model de securitate cu geometrie variabila :ONU, OSCE, SECI, OCEMN, Parteneriatul pentru Pace, or practica demonstreaza ca asemenea modele, asemenea scheme de cooperare, sunt nefunctionale. De aceea, vedem mai aproape de adevar un format de tipul celui facut de presedintele Basescu si sustinut de mai multe state.

Cand vorbim de un sistem integrat de securitate, precum cel pe care vi l-am descris cu Mediterana, Marea Neagra, Caucazul si Europa de S-E, vorbim tot in cheia eficientei, dar si a dreptului oamenilor de a intelege si a decide ce li se intampla.

Constantin Tanase: Cum priviti din aceasta logica legatura din ce in ce mai stransa dintre Turcia si Rusia ? Este o alianta « contra naturi »i intre un stat membru NATO si un, sa-i spunem, neprieten ? Exista pericolul ca Turcia sa defecteze si sa lase flancul sudic al NATO descoperit ?

Marius Stoian: Nu cred ca vreun analist serios se poate hazarda in asemenea consideratii geopolitice si apreciez ca un asemenea scenariu este extrem de putin probabil. Pe de alta parte, istoric vorbind, Rusia si Turcia, atunci cand nu au fost adversare, au dominat categoric spatiul Marii Negre.

Pe undeva, prezenta americana, pe o formula de ignorare a Turciei, nu face decat sa sudeze aceasta relatie, care este de fapt una de mentinere a status-qvo-ului, de mentinere a pozitiilor dominante ocupate de aceste state.

In alta ordine de idei, se vadeste aici si o oarecare inapetenta americana pentru problemele de ordin cultural si istoric, din care s-ar extrage o serie de concluzii interesante. Avem de-a face si cu o relatie de apropriere intre premierul turc Erdogan si presedintele Putin, cimentata de proiecte economice majore.

Putem lua in calcul si distantarea Turciei datorata unui eventual proiect american de federalizare a Irakului din care ar rezulta un stat kurd, ca un ghimpe in coasta, la granita de est a Turciei.

La limita, se poate crea, fireste, o masa critica, insa, noi credem, ca este important ca harta politica s-a schimbat, ca exista aceste noi democratii : Ucraina, Georgia, Armenia si chiar Romania si Bulgaria, care au propriile interese si optiuni, neluate pana acum in seama.

In esenta, nu este vorba de a simpatiza cu eventualul tandem Rusia/Turcia pe de o parte, sau cu SUA/NATO pe de alta parte, ci de a intelege ca se da o batalie pentru nasterea unui nou sistem mai echitabil, intre conservatorismul care scoate din carti numerele mici si o bresa – care poate aduce un cortegiu de oportunitati – pe care actiunea americana o creaza.

Constantin Tanase: Uniunea Europeana pare sa nu agreeze acest model. Cumpara Rusia Europa cu gaz si petrol ieftin pentru a o face ostila Americii ?

Marius Stoian: Daca este sa respectam adevarul as spune ca Gazpromul tocmai a anuntat o scumpire semnificativa a gazului…..Sunt peste 60 de ani de cand Europa si America isi exerseaza mecanismele comune de comunicare si decizie. Acest interval a fost strabatut de numeroase crize dintre care sa o luam pe cea mai recenta, criza irakiana.

S-a vazut ca exista suficiente resurse de inteligenta politica pentru a nu se produce un hiatus, o ruptura serioasa.

Mai importanta insa, ca toate, este necesitatea de liniste pe « elipsa strategica a Marii Negre » care, din nefericire, gazduieste 4 conflicte inghetate, dintre care, cel mai apropiat noua, este Transnistria.

Constantin Tanase: Nu pot sa nu va intreb, in context, cum vedeti rezolvarea crizei transnistrene si implicarea presedintelui Voronin, in aceasta ?

Marius Stoian: Este evident ca Moldova nu are o pondere economica, politica sau strategica pentru a putea rezolva singura aceasta criza. Exista o consecventa pe care o apreciez cu care Chisinaul apara integritatea teritoriala a Republicii Moldova chiar cu riscul unei fracturi in relatia cu Moscova.

Presedintele Voronin a adresat Uniunii Europene invitatia de a media o solutie pasnica si pare sa faca pasi in directia aproprierii de Europa, dar proba veritatii urmeaza in curand: va prefera kilowatii europeni furnizati prin Romania sau pe cei rusesti conditionati politic?! Prezenta sa la Kiev, la Comunitatea Optiunii Democratice, pare a fi, insa, un semnal incurajator.

Interviu realizat de Constantin Tanase

Nota biografica

Marius Nicolae Stoian,

35 ani, absolvent al Scolii Superioare de Jurnalistica Bucuresti, licentiat al Universitatii de Stat din Chisinau. Masterand in management de proiect.

1990-1993 ziarist, comentator politic la cotidianul « Tineretul Liber » Bucuresti

1993-1997 – corespondent al cotidianului "Evenimentul Zilei" la Budapesta, Ungaria

1998-2000 – corespondent al TV Antena 1 si « Jurnalul National » Chisinau, Republica Moldova si in acelasi timp, presedinte al Fundatiei Moldo-Romane pentru Comunicare si Mass-Media;

Fondator si Director general al "Jurnalului National – editie de Chisianu", prima versiune pentru Republica Moldova a unui cotidian din Romania, realizata in franciza.

Intre 1997-1998, 2001-2003 a fost consilier la Guvernul Romaniei

In 2003 a fondat la Bucuresti cotidianul « Stirea Zilei »

Din septembrie 2005 este director regional al Open Black Sea Project Association, un proiect multietnic conceput ca o "celula de criza" pentru problematica Marii Negre.