Acum 400 de ani aparea primul ziar tiparit (in 1605, publicat de Johann Carolus in Strasbourg). In 1994, apare primul ziar independent on-line. Un deceniu mai tarziu, caderea tirajelor ii ingrijoreaza pe editorii din toata lumea. Tinerii nu mai citesc ziare, ci e-ziare. Publicatiile isi cauta identitatea in "convergenta" digitala cu alte media.
Aceasta a fost una dintre concluziile conferintei provocatoare "Noi ziare. Noi cititori", organizata de Fundatia Konrad Adenauer Stiftung, pe 8 decembrie, la Zagreb (Croatia). Evenimentul a marcat 400 de ani de la aparitia primului ziar.
Scurt istoric
In anul 59 i.H. Acta Diurna este publicata in Roma. Julius Caesar ordona ca principalele evenimente politice si sociale sa fie facute cunoscute cetatenilor. Statul desemneaza reporterii, numiti "actuarii", care aduna informatii atat de pe front, cat si decizii legale cu privire la nastere, moarte, casatorie.
In 1605, Johann Carolus publica primul ziar tiparit, Relation, in Strasbourg, acum aflat in Franta, la acea vreme in Reich-ul german.
In 1994, primul ziar on-line apare in www.
La 400 de ani de la aparitia primului ziar, caderile tirajelor ingrijoreaza editorii de publicatii tiparite din toata lumea. Expertii cred ca nu presa scrisa trebuie sa isi caute o noua identitate in era digitala.
In anii '40-50, ziarele s-au temut ca vor pierde teren din cauza radioului. Apoi aparitia televiziunii a ingrozit si mai mult ziarele. Dar s-a dovedit ca aceasta doar a facut ziarele mai de calitate.
O data cu aparitia televiziunii, USA Today a inceput sa foloseasca fotografii mari, pentru a putea concura cu mediile electronice. Internetul schimba astazi obisnuintele.
"In 1990 puteam doar visa la o asemenea viteza a Internetului. Acum Internetul este un factor accelerator pentru business mai mult decat televiziunea sau ziarele. Tot mai putini tineri citesc ziare; in SUA, 60%dintre tineri nu citesc niciodata ziare.
In schimb, cei mai multi utilizeaza Internetul, iar 3% sunt editori de bloguri.", a spus Ante Gavranović, presedintele publicatiei Privredni vjesnik.
Interactivitate
Potrivit aceleiasi surse, noile media dau cititorilor posibilitatea sa participe la scrierea stirilor. Vechile medii vor suporta consecinte: grupurile care editeaza ziare trebuie sa se concentreze mai mult pe comercial (pe modelul de brand mix), dar si pe calitate foarte buna si culoare.
Prof. Dr. Otto Altendorfer, presedintele Academiei pentru Comunicare Multimedia din Germania (Akademie für multimediale Ausbildung und Kommunikation AG) a spus ca presa scrisa a pierdut dramatic cititorii tineri. "Rolul de lider nu mai este jucat de presa scrisa.
Aceasta inregistreaza o cadere masiva in randul tinerilor, care aleg sa acceseze jocuri video, camere chat, telefoane mobile.Studentii mei nu mai citesc ziare, dar citesc e-ziare", a spus Altendorfer.
Potrivit expertului citat, in Germania, presa scrisa vinde 26 de milioane de exmplare, din care 16,62 sunt abonamente si 8,27 se vand la chiosc.
Dar, din 1995 media sufera schimari masive:
Digitalizarea = convergenta
Potrivit prof. Altendorfer, digitalizarea are un impact masiv asupra mediilor, permitand convergenta acestora: se ajunge la o fuziune intre televiziune si transferul de date, in special cu dezvoltarea benzii largi (broadband). Totul incepe sa fie digital. In Marea Britanie, 60% dintre gospodarii au acces la televiziunea digitala.
La randul ei, aceasta inseamna televiziune interactiva. Generatia de telefoane 3G, revolutia UMTS a produs in Marea Britanie aceasta covergenta.
Pe principiul interactivitatii, se dezvolta servicii aditionale: canale pentru cumparaturi, cumparare/rezervare de bilete. Exista un boom in dezvoltarea televiziunii interactive.
Jurnalistul = navigatorul-filtru
Thomas Melzer, consultant media si de comunicare in Germania, a definit Internetul "ca un mijloc perfect covergent unui cotidian". Melzer s-a referit la servicii concrete care pot fi integrate gratie noilor tehnologii. Pe de alta parte, functiile jurnalismului se schimba.
Globalizarea informatiei face ca resursele disponibile sa fie nelimitate. Astfel, spre deosebire de presa traditionala, a carei menire era mai degraba sa furnizeze informatii care lipsesc unei comunitati, divertisment sau programe educative, presa viitorului se bazeaza pe filtrare, pe procesul de selectie. Este important "rolul navigatorului", subliniaza Melzer.
Din acest punct de vedere jurnalistul trebuie sa fie aceala care sa faca selectia relevanta, sa poata "clarifica" pentru cititor lucrurile. O solida cunoastere, cultura generala sunt indispensabile acestuia pentru a isi indeplini acest rol in viitor, considera Melzer.
Pe de alta parte, statutul jurnalistului se schimba: din ce in ce mai mult acesta devine un "antreprenor", va fi nevoit sa invete sa livreze servicii integrate. Daca este un jurnalist de radio, acesta va trebui sa stie sa frunizeze si imagini pentru site-ul acestui radio.
Daca este un jurnalist de sapatamanal, stirile pentru site trebuie scrise intr-un stil cu totul diferit: dinamic, interactiv.
Prof. Altendorfer a spus de asemenea ca sunt mai multe cerinte acum la adresa jurnalistului; acesta trebuie sa fi absolvit o facultate, el trebuie sa stie sa utilizeze computerul, sa isi perfectiooneze metodele de cautare a informatiei pe Internet, dar si abilitati tehnice sunt cerute (ex. sa poata manui o camera video).
Intrucat exista mult mai multa informatie, jurnalistul trebuie sa fie sufiecient de abil sa se descurce in ceea ce prof. Altendorfer numeste "jungla de informatii". Noile medii mizeaza mult pe "infotainment", pentru care competitia se da de asemenea in mai multe planuri.
Presa viitorului va trebui sa isi regandeasca si organizarea interna. Se observa o tendinta de crestere a articolelor promotionale platite, insa separarea intre editorial si publicitate trebuie sa fie cat se poate de clara.
Pentru a raspunde multor cerinte, o mare parte din serviciile jurnalistice vor fi externalizate mai mult catre freelanceri (care pot oferi informatia in formate multimedia). Pentru a putea avea valoare aduagata, mediile trebuie sa isi cunoasca foarte bine grupurile-tinta, ceea ce se intampla rareori.
In noile media, este nevoie de o "imagine clara" a clientului,iar dezvoltarile de nisa isi au locul lor. Acestea sunt doar cateva dintre ideile prezentate de prof. Altendorfer.
Credibilitatea, o problema in tarile in tranzitie
Experti din Europa Centrala si de Sud Est s-au referit la specificul tarilor in tranzitie. Brankica Petkovic, directorul programului media de la Peace Institute din Liubliana si prof. dr. Stjepan Malović, directorul Centrului de Pregatire pentru Jurnalisti, din Croatia atrag atentia asupra problemelor specifice din regiune care au subrezit credibilitatea presei.
Interferentele politice, nesepararea publicitatii de editorial sunt doar cateva exemple aduse de Brankica Petcovic, editorul studiului "Media Ownership and its Impact on Media Independence and Pluralism", publicat in 2004.
Profesorul Malovic a vorbit de gradul scazut de profesionalizare a jurnalistilor in tarile in tranzitie, care duce la calitatea slaba a ziarelor.
"Noile ziare au nevoie de noi jurnalisti. In Croatia aproximativ 80% din jurnalisti nu au studii superioare (de orice profil) sau nu le au finalizate. Numai 17% au absolvit studii universitare.", spune prof. Malović.
Acesta povesteste o istorie care lasa audienta in deruta: o studenta care lucra la un ziar ca reporter a fost concediata in momentul in care a terminat facultatea, intrucat compania de media trebuia obligatoriu sa ii incheie contract de munca, fiind deja absolventa.
A ales sa renunte la serviciile ei, din cauza taxelor prea mari, si sa-si salveze costurile angajand alt student". In Romania o asemenea practica nu ne mira, dar nici nu vinde ziarele.
Manuela Preoteasa, [EurActiv.ro]
Nota: (Opiniile citate in acest articol au fost exprimate in timpul conferintei "Noi ziare. Noi cititori" - Konrad Adenauer Stiftung, Zagreb, 8 decembrie)
