Fostul presedinte, Emil Constantinescu, a fost audiat marti de CNSAS dupa ce Consiliul ceruse dovezi in legatura cu acuzatiile fostului presedinte ca Traian Basescu, Theodor Stolojan si Adrian Nastase ar fi colaborat cu fosta securitate. Constantinescu a cerut reluarea investigatiilor in acest caz.

Potrivit Realitatea TV, Emil Constantinescu a depus la CNSAS o serie de documente si copiile acestora, dar si o lista cu nume care spune ca ar trebui investigate.

Intre acestea el a mentionat pe generalul Dumitru Nicusor, fost sef al Securitatii portului Constanta si seful Secretariatului General al MApN care ar fi semnat o adresa in care se recunoaste colaborarea fostului elev, Traian Basescu, cu Directia a IV-a a securitatii.

In baza documentelor depuse de Emil Constantinescu, CNSAS ar putea relua investigatiile si ar putea fi chemat la audieri si presedintele Traian Basescu.

Fostul presedinte al Romaniei, Emil Constantinescu, a fost audiat dupa ce ii acuzase pe actualul sef al statului, Traian Basescu, pe consilierul prezidential Theodor Stolojan si pe presedintele Camerei Deputatilor, Adrian Nastase, de colaborare cu fostele servicii secrete.

Colegiul CNSAS s-a autosesizat, pe 22 noiembrie, in legatura cu afirmatiile lui Emil Constantinescu, facute pe diferite canale de presa, potrivit carora ar avea documente care probeaza legaturile celor trei cu fostele servicii secrete.

Consiliul a decis sa ceara inscrisurile daca acestea exista si astfel, sa-i dea posibilitatea lui Emil Constantinescu sa-si exprime punctul de vedere in cadrul conferit de Legea 187/1999.

Potrivit reglementarilor in vigoare, persoanele fizice care detin asemenea documente sunt obligate sa asigure drept de acces si sa le predea CNSAS.

Intr-un comunicat remis Hotnews.ro se precizeaza ca toate informatiile pe care Emil Constantinescu le detine le-a obtinut dupa incheierea mandatului sau de presedinte al Romaniei. Emil Constantinescu a prezentat Colegiului CNSAS copii dupa urmatoarele documente doveditoare ale colaborarii actualului Presedinte al Romaniei, Traian Basescu, cu Securitatea in perioada dictaturii comuniste:

1. Pagina colaboratorilor al caror nume incepe cu litera B din Registrul cu persoanele din rindul membrilor PCR din judetul Constanta pentru care s-a dat aprobarea sa sprijine munca de Securitate si coperta acestuia.

Autenticitatea acestui document a fost confirmata de domnul Traian Basescu, in conferinta de presa din 15 februarie 2004 si in plingerea penala depusa pe 18 februarie 2004 impotriva lui Mugur Ciuvica.

2. Pagina din Registrul - jurnal pentru evidenta retelei informative din judetul Constanta, continind datele colaboratorilor inregistrati de la numarul curent 17575 la numarul curent 17592, din arhiva Inspectoratului judetean Constanta al MAI.

Autenticitatea acestui document a fost confirmata de specialisti in istoria Securitatii si nu a fost contestata de dl. Traian Basescu.

3. Adresa UM 01150 a Secretariatului General al Ministerului Apararii Nationale, transmisa Judecatoriei Sectorului 2 in septembrie 2004.

Autenticitatea acestui document a fost confirmata de conducerea MApN si recunoscuta de Traian Basescu.

In baza articolelor 15 si 20 din Legea nr. 187/1999 privind deconspirarea Securitatii ca politie politica, Emil Constantinescu a solicitat Colegiului CNSAS sa ceara detinatorilor de arhive o serie de documente care ar fi trebuit sa fie obtinute de Colegiul CNSAS inainte de a se pronunta asupra colaborarii lui Traian Basescu cu Securitatea:

1. Registrul – jurnal pentru evidenta retelei informative a Comandamentului Marinei Militare Constanta, care se afla in depozitul de arhiva al MApN, inventariat la nr. 39/1972

In baza acestui document, Ministerul Apararii Nationale a confirmat in septembrie 2004 faptul ca Traian Basescu a fost colaborator al Directiei a IV-a a Securitatii (Contrainformatii militare).

2. Adresa nr. 00151392/29.09.1976 prin care dosarul personal al lui Traian Basescu, cu nr. 3990/09.11.1973, a fost transferat de la Directia a IV-a a Securitatii (Contrainformatiile Militare) la Inspectoratul Judetean Constanta al Ministerului de Interne.

La aceast document se refera adresa Ministerului Apararii Nationale din septembrie 2004.

3. Registrul - jurnal pentru evidenta retelei informative din judetul Constanta al Inspectoratului judetean al Securitatii Constanta (MAI).

Din acest registru provine pagina in care se gasesc datele privind colaborarea lui Traian Basescu cu Securitatea.

4. Procesul verbal numarul 58212 din 15.08.1979, pe baza caruia dosarul personal al lui Traian Basescu cu nr. 3990/09.11.1973 a fost distrus.

Acest proces verbal este inregistrat in Registrul jurnal pentru evidenta retelei informative din judetul Constanta.

5. Arhiva Biroului Contrainformatii (CI) de la Institutul de Marina (Mircea cel Batrin) privind perioada 1973 – 1976.

6. Arhiva Biroului de Securitate Poarta 2 Constanta privind perioada 1976 – 1979.

Aceasta arhiva a fost mutata, in decembrie 1989, la Inspectoratul Judetean al MAI Constanta, situat pe Bulevardul V.I. Lenin, de unde a fost preluata, in ianuarie 1990, de catre MApN si transferata de ofiteri ai marinei militare la Scoala de scafandri Constanta de pe Bulevardul 1 Mai.

7. Arhiva Comitetului PCR al Flotei Maritime (Intreprinderea de Exploatare a Flotei Maritime - Navrom Constanta).

8. Arhiva Intreprinderii de Exploatare a Flotei Maritime (IEFM) - Navrom Constanta, Sectiunea Biroul Comandantilor Instructori, pentru navele Arges, Crisana si Biruinta, precum si pentru celelalte nave pe care Traian Basescu a functionat ca ofiter maritim gradele III, II si I.

9. Dosarele de urmarire informativa (DUI) "Cirma" si dosarul referitor la nava "Independenta" din perioada 1979- 1981.

10. Arhiva Serviciului Independent pentru Comert Exterior – unitate speciala a Securitatii pina in decembrie 1989, dosarele privind Agentia Economica Navrom de la Anvers din perioada 1987-1989.

Aceasta arhiva se afla in prezent la Serviciul de Informatii Externe (SIE).

11. Arhiva Centrului de Informatii Externe (CIE), privind Agentia Economica Navrom de la Anvers in perioada 1987-1989.

Aceasta arhiva se afla in prezent la Serviciul de Informatii Externe (SIE).

12. Arhiva Comitetului Central al PCR, dosarele de cadre pentru aprobarea numirii in functii de conducere din anul 1989.

Emil Constantinescu a solicitat, de asemenea, Colegiului CNSAS audierea unor persoane care ar putea oferi informatii despre legaturile lui Traian Basescu cu Securitatea:

1. Colonelul Mihai Avramides – fost ofiter la Securitatea Portul Constanta in perioada 1976- 1979, al carui nume apare la rubrica "De cind este folosit, Organul si Ofiterul" din Registrul cu persoanele din rindul membrilor PCR pentru care s-a dat aprobarea sa sprijine munca de Securitate.

A recunoscut public, in 29 noiembrie 2005, ca la sfirsitul anilor 70, s-a intilnit de mai multe ori, in interes de serviciu, cu Traian Basescu.

2. Generalul Dumitru Nicusor – fost sef al Biroului de Securitate Port Constanta pina in 1989 (si sef al SRI Constanta din 1990 pina in 1997).

3. Seful UM 01150 Bucuresti din cadrul Ministerului Apararii Nationale, unitate care a eliberat documentul potrivit caruia Traian Basescu a fost colaborator al Directiei a IV-a a Securitatii (Contrainformatii militare).

4. Domnul Petre Roman – fost presedinte al Partidului Democrat, care a declarat, in 18 noiembrie 2004, ca, in momentul in care a fost descoperit angajamentul la Securitate al lui Adrian Vilau, Traian Basescu a spus: "Si eu a trebuit, cind am absolvit Scoala de Ofiteri sa semnez un asemenea angajament, pentru ca altfel nu as fi putut sa fac cariera."

5. Domnii Adrian Severin, Bogdan Niculescu Duvaz si Victor Babiuc, fosti membri ai conducerii PD, citati de Petre Roman drept martori ai declaratiei lui Traian Basescu in fata Biroului Executiv al PD.

De asemenea, Emil Constantinescu a sugerat Colegiului CNSAS audierea presedintelui Traian Basescu.

In cadrul discutiilor cu membrii Colegiului, Emil Constantinescu a pledat pentru o intelegere completa a sintagmei "Securitatea ca politie politica" care sa cuprinda, in spiritul Rezolutiei Congresului PPE din februarie 2004, adoptat de Parlamentul European, si activitatea de deturnare a resurselor financiare ale tarii in interesul nomenclaturii comuniste.