Analistii economici nu au incredere in promisiunile guvernului de la Belgrad de a reduce inflatia, care se afla in prezent la cote ingrijoratoare, se arata intr-o analiza publicata de catre Balkan Investigative Reporting Network. Expertii economici afirma ca rata inflatiei din Serbia va fi in acest an cea mai mare din Europa, cifrandu-se intre 17 si 18 procente.

In ciuda optimismului afisat de oficialii guvernului sirb referitor la succesul partial de combatere a ratei inflatiei, care in acest moment este formata din doua cifre, expertii economici afirma ca foarte posibil aceasta problema se va mentine si anul viitor.

La sfarsitul lunii noiembrie, Serbia a adoptat, cu acceptul Fondului Monetar International, Planul Bugetar care prevede mentinerea unui excedent bugetar de cel putin 2,5 procente din PIB, evaluat la aproximativ 580 de milioane de euro.

FMI considera ca acest lucru ar trebui sa ajute la reducerea inflatiei, din moment ce statul nu va mai putea cheltui fondurile colectate din impozite, taxe si alte surse de venituri publice.

Totusi, expertii economici afirma ca rata inflatiei din Serbia va fi in acest an cea mai mare din Europa, cifrandu-se intre 17 si 18 procente, considerabil mai mare fata de cele 9,6 procente estimate de autoritatile de la Belgrad.

Aceiasi experti avertizeaza ca rata inflatiei va ramane ridicata, lucru care va face imposibila reducerea acesteia, anul viitor, la o rata de 9,3% potrivit planului guvernamental.

Potrivit acestora, problema este legata de faptul ca autoritatile nu vor reusi sa reduca volumul cheltuielilor din fonduri publice. Alti factori includ preturile mai mari pentru combustibili pe piata globala, majorarea mai rapida a salariilor in comparatie cu productivitatea si o crestere imensa a creditului individual.

In mod paradoxal, o alta cauza a nivelului ridicat al inflatiei este fluxul mare de investitii straine care a sporit cererea pe piata interna.

Inflatia ar mai putea fi tinuta la cote ridicate si de situatia politica incerta din prezent, asta in conditiile in care Muntenegru spera sa organizeze un referendum pe marginea independentei anul viitor, viitorul Uniunii Serbiei cu Muntenegru devenind neclar.

Alti factori care mentin tensiune pe scena politica a tarii sunt negocierile pe marginea statutului provinciei Kosovo, in prezent sub protectorat ONU, si esecul Serbiei de a-l extrada pe Ratko Mladic, acuzat de crime de razboi de Tribunalul de la Haga.

Aflandu-se deja in fata unei astfel de liste de factori destabilizatori si confruntandu-se cu eventuale alegeri anticipate, autoritatile de la Belgrad vor dori sa mentina politicile populiste si, probabil, nu vor adopta masuri economice stricte ce ar putea conduce la tulburari sociale.

In februarie 2006, Serbia spera sa incheie un acord financiar semnat initial in mai 2002 cu FMI si gindit sa se intinda pe o perioada de trei ani.

Incheierea cu succes a acestui acord, care include o lista de obligatii pentru autoritatile de la Belgrad, reprezinta o premisa pentru stergerea de catre Clubul de la Paris (organism al marilor creditori mondiali) a 700 de milioane de dolari americani din datoria externa a tarii.

Surplusul din trezoreriile Serbiei se datoreaza in principal unei cresteri considerabile a veniturilor publice.

La acest lucru a contribuit, cu siguranta, si introducerea obligativitatii caselor de marcat fiscale, precum si inlocuirea fostului impozit pe vanzari cu o noua „taxa pe valoarea adaugata", TVA, la 5 ianuarie 2005, ceea ce a majorat veniturile publice cu 30 – 40 de procente in acest an, in comparatie cu 2004.

In acelasi timp, totusi, introducerea taxei pe valoarea adaugata a condus la majorarea pretului bunurilor si serviciilor, inclusiv la produsele alimentare de baza.

Preturile cu ridicata si cu amanuntul au crescut cu 15,2% in perioada ianuarie – noiembrie 2005.

Prin comparatie, statelor membre UE le este permisa o rata a inflatiei de doar 2,5% pe an.

Potrivit datelor oficiale furnizate de Banca Nationala a Serbiei, bancile comerciale au inregistrat o dublare a numarului de credite, in special a creditelor de consum, impulsionand imprumuturile individuale, lucru care a avut loc in ciuda politicilor monetare restrictive.

In plus, investitiile straine in valoare de 1,1 milioane de euro inregistrate in primele trei trimestre ale anului au stimulat, de fapt, inflatia. Valutele au fost convertite in moneda locala prin intermediul bancilor comerciale, ceea ce a atras o crestere a cererii de bunuri pe piata interna.

Statisticile oficiale arata ca productia industriala si agricola din primele zece luni ale anului a stagnat la nivelul anului trecut. Totusi, exporturile au crescut cu 35%, atragand o diminuare a ofertei de bunuri de pe piata interna si ajutand la majorarea preturilor.

FMI considera ca restrictiile aduse cheltuirii fondurilor publice vor ajuta la diminuarea ratei inflatiei. Totusi, multi economisti sunt de alta parere.

In Serbia are loc o disputa intre ministrul de Finante Mladjan Dinkic – care considera ca poate diminua inflatia prin reducerea cheltuielilor din fondurile publice combinata cu reformele serviciilor publice – si multi experti economici.

„In cazul unor restrictii aduse majorarii fondurilor pentru salarii ale angajatilor guvernului si ai companiilor de stat de 9 si respectiv 10,3 procente, surplusul va ajuta guvernul sa mentina rata inflatiei la nivelul de 9,3% sau chiar mai scazut," a declarat Dinkic pentru Balkan Insight.

Dinkic se asteapta ca reducerea cheltuielilor din fondurile publice sa majoreze excedentul bugetar in 2006 cu inca 300 de milioane de euro. „Planul este sa majoram excedentul in 2006 doar prin reducerea cheltuielilor din fonduri publice. La sfarsitul anului viitor vor ramane aproximativ 350 de milioane de euro, aceasta suma nefiind cheltuita," a adaugat acesta.

Pe de alta parte, multi experti considera ca doar un excedent bugetar, neinsotit de masuri fiscale nu va fi suficient pentru a diminua inflatia.

„Serbia va avea anul acesta cea mai mare rata a inflatiei din Europa," spune Nikola Fabris, director economic al Bancii Centrale din Muntenegru.

Radovan Jelasic, guvernatorul Bancii Nationale a Serbiei, a recunoscut ca va fi „foarte, foarte dificil" sa diminueze inflatia si sa o mentina la mai putin de 10 procente in 2006.

Miroslav Prokopijevic, director al Centrului pentru o Piata Libera, a declarat, de asemenea, ca se asteapta ca preturile sa continue sa se majoreze si anul viitor. „Preturile vor creste cu cel putin 13%," a declarat acesta pentru Balkan Insight.

„Politicile fiscale si monetare stricte reprezinta o solutie nefericita si ar putea chiar agrava situatia," a spus Aleksandar Vlahovic, fostul ministru al Privatizarii din Serbia, in prezent parlamentar al Partidului Democrat. „In loc sa genereze un excedent bugetar, guvernul ar face mai bine sa reduca impozitele imediat," a precizat acesta.

Dinkic intentioneaza sa reduca impozitul pe salariu si asigurarea de sanatate dar nu mai devreme de 1 ianuarie 2007. Unii economisti considera totusi ca atunci ar fi prea tarziu.'

Multi experti economici avertizeaza, de asemenea, ca diminuarea cheltuielilor din fonduri publice este imposibila in lipsa unor masuri nepopulare dar decisive din partea guvernului de a restructura si privatiza companiile de stat ale caror pierderi imense si numarul prea mare de angajati secatuiesc bugetul.

Vlahovic a declarat pentru Balkan Insight ca nu gaseste nici o modalitate de reducere a cheltuielilor din fonduri publice. „Acest lucru pur si simplu nu este posibil in timp ce are loc restructurarea marilor companii de stat," a declarat acesta, adaugand ca astfel de companii „asigura o treime din produsul economic al Serbiei."

Potrivit FMI, solutia mentinerii inflatiei la cote reduse anul viitor este nu doar majorarea excedentului bugetar si controlarea salariilor cu strictete, ci si restructurarea mai rapida a sectorului public.

Acest lucru presupune privatizarea unor mari companii de stat precum Telekom, JAT Airwazs, Industria Petroliera din Serbia, NIS, si compania de electricitate Elektroprivreda.

Expetii pretind ca guvernul minoritar din prezent condus de premierul Vojislav Kostunica nu ar putea fi capabil sa ia astfel de masuri radicale care ar atrage demiterea catorva mii de persoane si, inevitabil, ar conduce la scaderea popularitatii guvernului.

„Guvernul evita in mod constant aceste probleme dureroase," a spus Vlahovic pentru Balkan Insight.

Radovan Jelasic a explicat ca bugetul ar fi mai putin inflationist daca excedentul ar fi generat in principal de o majorare a fondurilor publice si nu printr-o reducere a cheltuielilor din aceste fonduri.

Potrivit acestuia, statul ar trebui sa diminueze cheltuielile si sa restructureze companiile de stat care inregistreaza pierderi imense si afecteaza economia.

Vladimir Gligorov, colaborator al Institutului pentru Relatii Economice Internationale din Viena, a declarat ca insasi situatia politica volatila din Serbia este una dintre cauzele ratei ridicate a inflatiei.

Guvernul minoritar condus de premierul Vojislav Kostunica are o slaba sustinere in parlament, unde Partidul Socialist din Serbia, SPS, al carui lider Slobodan Milosevic este acuzat de crime de razboi de tribunalul de la Haga, are adesea un cuvint important de spus in luarea oricarei decizii.

Gligorov considera ca preturile nu se vor stabiliza pentru ca „populatia se asteapta ca preturile sa se majoreze chiar mai mult".

Astfel de predictii par a fi sustinute si de faptul ca odata cu incheierea acordului financiar cu FMI nimeni nu va mai „controla" guvernul.

Radovan Jelasic este unul dintre cei mai activi sustinatori ai semnarii unui nou acord cu FMI, afirmand ca acest lucru face situatia mai usoara. Un acord in desfasurare, spune acesta, ar reprezenta o garantie a faptului ca guvernul va continua sa fie responsabil.

Prokopijevic spune ca guvernul a facut economii in bugetul pe 2006 doar in zonele cel mai putin sensibile, care l-ar putea afecta in plan politic, existand temeri potrivit carora excedentul bugetar ar putea fi cheltuit pentru castigarea de voturi in cazul unor alegeri anticipate.

Daca ar avea loc alegeri anticipate, votul alegatorilor ar fi, fara indoiala, prioritar in comparatie cu stabilitatea preturilor. In acest caz putini cred ca restrictiile salariale din guvern si din institutiile publice ar ramane in vigoare.

„Daca 2006 va fi un an electoral sau daca guvernul trebuie sa „cumpere" sustinerea populatiei in cazul Kosovo, atunci obiectivul de reducere a ratei inflatiei sub 10% nu poate fi indeplinit," a declarat Gligorov.

Acesta adauga ca atunci cand vine ziua alegerilor, pensionarii sunt cei care voteaza si nu „dezvoltarea economica", astfel incat guvernul tinde sa se concentreze mai mult asupra problemelor sociale decat asupra bugetului.

Milan Culibrk este un jurnalist specializat pe probleme economice, colaborator al cotidianului Dnevnik. Traducere de Lucian Gavril