Sondajele de opinie au fost dintotdeauna un mijloc foarte eficient pentru a influenta o anumita decizie, fie ca e vorba de decizia alegatorilor in fata urnelor de vot, fie ca este vorba de o anumita decizie politica.
Sociologii sustin ca sondajele de opinie care masoara popularitatea politicienilor si a partidelor influenteaza intr-o foarte mica masura votul alegatorilor. Un oarecare impact se poate spera numai in preajma alegerilor, cand, pentru a nu risipi votul, un numar de nehotarati opteaza pentru partidele cu sanse, care stau bine in sondaje.
In anii neelectorali insa, spune sociologul Sebastian Lazaroiu, tinta predilecta a sondajelor nu este populatia, ci elita partidelor. Oamenii politici pot alege sa-si ajusteze atitudinile in functie de rezultatele reflectate in cercetarile de opinie. Iar cei care le comanda au la dispozitie cateva metode discrete de a influenta rezultatele.
Cum? „Sugereaza directia, interpreteaza rezultatele, nu pun baza de date la dispozitie", explica analistul Cristian Parvulescu.
„Propun o anumita ordine a raspunsurilor posibile, a numelor, de pilda, in care cele dorite de cel care a comandat sondajul sunt plasate invariabil in fruntea listei, sau formuleaza intrebarea intr-un fel care poate induce un anumit raspuns", adauga Sebastian Lazaroiu, directorul CURS.
Cercetari sociologice, pe post de fitile
Apogeul sondajelor masluite a fost atins in 2000. O adevarata avalansa de masuratori ale „intentiilor de vot" s-a abatut asupra publicului, autorii fiind adesea institute de care nimeni nu auzise pana atunci si care au disparut imediat ce si-au indeplinit unica misiune.
La proportii mult reduse, fenomenul s-a repetat in 2004, cand diferentele dintre scorurile cu care erau creditati aceeasi competitori de institute diferite a depasit marja de eroare si de bun-simt. Si in 2005, mai multe sondaje au indicat rezultate contradictorii.
Doua sondaje facute de acelasi institut, Gallup, in intervale de timp foarte apropiate, 22 octombrie-4 noiembrie si, respectiv, 7-17 noiembrie au aratat rezultate sensibil diferite in privinta ponderii PNL si PD in cadrul Aliantei D.A. In primul sondaj, comandat de Fundatia pentru o Societate Deschisa, raportul dintre cele doua partide era de doi la unu in favoarea PD.
In plina disputa in PNL provocata de scaderea partidului in raport cu democratii, ministrul culturii, Adrian Iorgulescu, membru al conducerii PNL, a anuntat, intr-o dezbatere televizata, ca exista si alte sondaje care nu confirma acest recul.
Cateva zile mai tarziu, un alt sondaj Gallup, comandat de un ONG mai putin cunoscut, Fundatia pentru o Societate Civila, indica un raport de doar 1,2 la 1 in favoarea PD. Sebastian Lazaroiu, care a cerut atunci public Gallup sa faca publica metodologia celor doua sondaje, crede ca diferentele se explica prin modul diferit de a pune intrebarea.
„Obtii raspunsuri diferite daca intrebi pe cine votezi daca Alianta D.A. se destrama sau pe cine preferi in cadrul Aliantei D.A.", spune Lazaroiu.
Contracandidati fictivi, pe post de sperietoare
In noiembrie, INSOMAR, considerat un institut apropiat de PSD, l-a inclus in topul personalitatilor politice a caror credibilitate era verificata pe Gheorghe Flutur, care a fost cotat cu 30%, intrecandu-l pe premierul Tariceanu, care a adunat doar 28%.
Potrivit lui Sebastian Lazaroiu, la nivelul PNL faptul ar putea declansa turbulente, iar Flutur va avea probleme, putand fi perceput drept o amenintare pentru Tariceanu.
In iulie 2005, la scurt timp dupa ce PSD a cerut guvernului sa nu organizeze alegeri anticipate, Grupul de Studii Sociale 2000, un institut condus de fostul sef de campanie al lui Adrian Nastase, Dan Andronic, dadea publicitatii un sondaj din care reiesea ca un numar-record de romani se opun ideii anticipatelor.
Un alt sondaj Gallup a creat dispute in septembrie, cand PSD a acuzat pe comandidari, Societatea Academica din Romania (SAR), de manipulare. SAR a cumulat optiunile pentru Alianta D.A. (32%), PNL (8%) si PD (11%), creditand Alianta cu 51%.
Potrivit lui Sebastian Lazaroiu, nu adunarea procentelor este gresita, ci „faptul de a prezenta ca raspunsuri posibile si PNL, si PD, si Alianta, ceea ce le-a creat din start un avantaj, printr-o expunere mai mare".
Cititi articolul integral in Evenimentul zilei
