Interviu in exclusivitate al EVZ cu Cristian Tudor Popescu

CTP: "Ma retrag, dar nu maine"

de Liviu Iolu     Evenimentul Zilei
Miercuri, 4 ianuarie 2006, 0:00



Ziarul suspendat din Clubul Roman de Presa, pe motiv ca si-a permis sa critice organizatia condusa de Cristian Tudor Popescu, gazduieste astazi un interviu chiar cu acest personaj pe cat de popular, pe atat de contestat. El a avut, pe parcursul anului trecut, o atitudine vehementa impotriva „Evenimentului zilei".

Castigatorul categoriilor „Jurnalisti" si „Analisti politici" in cadrul proiectului „Zece pentru Romania", realizat de Realitatea TV in parteneriat cu „Evenimentul zilei", spune ca succesul i se datoreaza aparitiilor la televiziune si nu textelor publicate in presa scrisa. Dintr-un condei, elucideaza si misterul „lifuroiului EVZ": „un peste mic si straveziu". Are pareri ferme, chiar si atunci cand argumentele ii lipsesc.

> „S-a incercat scoaterea mea de la CRP in toate modurile, am fost mereu tinta unor campanii de presa."
> „„Evenimentul zilei" a deformat cel mai mult realitatea in legatura cu mine."
> „Tot felul de baieti dintr-astia, care tind spre 40 de ani - ca acolo e generatia critica -, cred ca de maine vor fi in locul meu."

> „Voi scrie in continuare, dar la alta intensitate. Trec in etapa retragerii, dar nu o sa se intample maine lucrul asta."
> „Nu pot sa spun ca am o viata personala exemplara. Nu pot sa spun ca am reusit din punctul asta de vedere, cu doua exceptii, si anume baietii mei. Sunt singur, divortat in acest moment."

"Nu pot sa nu observ, cu mahnire, ca fostul meu amic CTP a abdicat de la multe standarde in ultimii ani."
Ioan T. Morar,
publicist

CURIOZITATE. Declarat cel mai bun jurnalist al Romaniei, CTP recunoaste ca isi datoreaza premiul mai mult aparitiilor la televiziune decat articolelor din „Adevarul" si „Gandul"

Conduce o Dacie 1310, pare ca respecta o religie a austeritatii, locuieste in Bucuresti intr-o casa modesta - fara pretentii de „conac" -, si confirma teoria conform careia ziaristii sunt mai degraba divortati decat insurati. „Nu pot sa spun ca am o viata personala exemplara. Nu pot sa spun ca am reusit, din punctul asta de vedere, cu doua exceptii, si anume baietii mei.

In rest, nu am realizat mare lucru pe planul asta. Sunt singur, sunt divortat in acest moment, dar asta nu ca sa ma inscriu in modelul gazetarului neaparat. Asa a fost viata", spune Cristian Tudor Popescu.
In ultimii ani a fost unul dintre cei mai vizibili, dar si contestati jurnalisti. Un moment de varf - din ambele puncte de vedere - l-a constituit infruntarea candidatilor la presedintie din decembrie 2004.

Atunci, „moderatorul" Cristian Tudor Popescu era acuzat de Traian Basescu - „dezinformati, si va faceti meseria de propagandist al PSD" - dupa o intrebare referitoare la adevaratul motiv al renuntarii lui Theodor Stolojan la candidatura. „El nu m-a atacat, el a comis atunci un politicianism ordinar.

Intrebasem doar care dintre cei doi minte in legatura cu retragerea", afirma, azi, jurnalistul, care insa isi aminteste si un moment de fair-play al actualului presedinte, prilejuit de aceeasi emisiune.

„L-am intrebat pe Adrian Nastase daca promite ca nu mai vaneaza, si in vreme ce acesta o lua din ce in ce mai razna cu raspunsul, de parca si vedeai fetele telespectatorilor lungindu-se, Traian Basescu i-a soptit: „Adriane, spune ca vinzi pustile!"".

A debutat la „Tineretul Liber"

Insa putina lume stie ca cel pe care presedintele l-a numit anul acesta nici mai mult nici mai putin decat „guru al presei romanesti" s-a apucat de presa cand altii se lasa. La 33 de ani. Se defineste exact in stilul editorialelor sale: „Reprezint o anomalie in istoria presei romanesti. Ganditi-va ca eu as fi putut foarte bine sa nu exist in presa.

Toti ceilalti pe care-i gasiti in aceste clasamente sunt oameni care au avut - mai mult sau mai putin - o aplecare in directia presei, o vocatie. Au facut presa, au facut scoli de presa... Eu nu am facut nimic din toate astea, n-am nicio zi de scoala de presa".

Inginer de sistem la Intreprinderea de Prospectiuni Geologice si Geofizice Bucuresti din 1981 pana in 1989, a intrat in gazetarie la „Tineretul Liber" chiar dupa Revolutie. „Se intampla la sfarsitul lui decembrie, cand am si publicat primul text publicistic, sa-i spunem, de gazetarie in toata regula, in „Tineretul Liber". Insa pe mine nu m-a invatat nimeni sa scriu la ziar.

Am scris fictiune speculativa, am publicat o carte, am luat un premiu international. Eu nu stiam care este specificul gazetariei - si el este clar diferit de cel al meseriei de scriitor.

Am scris apoi si in „Contrapunct", dar de lucrat efectiv - cu carte de munca - s-a intamplat in februarie 1990, cand am publicat primul text in „Adevarul"", isi aminteste directorul de azi al cotidianului „Gandul".

Ipotezele lui Ion Cristoiu

Din 1991 este numit sef de sectie, si apoi redactor-sef adjunct la „Adevarul", pana in 1996, cand devine redactor-sef, functie pe care o pastreaza pana la parasirea „Adevarului", dupa scandalul din primavara anului trecut. Atunci, intr-un editorial numit „Atacul guzganului rozaliu", il acuza pe Viorel Hrebenciuc ca ar fi stat in spatele debarcarii sale din fruntea cotidianului.

De altfel, aceasta este si prima recunoastere publica a faptului ca PSD-istul avea o influenta asupra urmasilor lui Dumitru Tinu si, prin acestia, asupra ziarului.

La vremea respectiva, Ion Cristoiu lasa sa se inteleaga intr-un interviu publicat in „Jurnalul National" ca in spatele acelei actiuni s-ar afla chiar Traian Basescu.

Actualul director al „Gandului" nu infirma total ipoteza: „Probabil ca Ion Cristoiu are niste informatii in aceasta directie, pentru ca dansul este pe locul al doilea si la analisti si la jurnalisti, iar unul dintre criteriile de alegere a fost: „vehiculeaza numai informatii exacte". Eu nu am inca niste informatii publicabile in aceasta directie.

In orice caz - atat pot sa va spun - ca plecarea mea si a acestei echipe de la „Adevarul" se datoreaza unei convergente, pana atunci nerealizate, intre doua forte malefice aparent opuse pana atunci".

„Puci" la CRP?

In ciuda acestui conflict deschis cu un politician, care s-a soldat cu plecarea de la „Adevarul", Cristian Tudor Popescu afirma ca cele mai virulente atacuri impotriva sa au venit din partea colegilor de breasla. Mai mult decat atat, vorbeste de un „puci" organizat pentru excluderea sa din functia de presedinte al Clubului Roman de Presa.

„Aproape tot anul 2005 a fost pentru „prietenii" mei din diverse publicatii un efort continuu de a ma distruge atat moral, cat si profesional. A fost o indarjire asupra mea a unor ziaristi grupati, desi nu stiu ce legatura au unii cu altii. S-a incercat scoaterea mea de la CRP in toate modurile, am fost mereu tinta unor campanii de presa. S-a dorit cu orice pret inlaturarea mea.

De catre, repet, colegi de breasla. Nu de catre politicieni. Aici e paradoxul", arata presedintele CRP.

Ioana Avadani: „Are un stil cu priza la public"

Directorul Centrului pentru Jurnalism Independent, Ioana Avadani, considera ca jurnalistul Cristian Tudor Popescu a cistigat „pentru ca este vizibil prin multele sale aparitii in media".

„As remarca faptul ca televiziunea a reusit sa faca o vedeta dintr-o persoana de presa scrisa. E o prezenta constanta in peisajul mediatic. Are verb, scrie foarte bine si vorbeste foarte bine, lucru pe care trebuie sa-l recunoastem cu totii, chiar daca nu intotdeauna suntem de acord cu ceea ce scrie sau spune. Are un stil cu priza la public", a spus Avadani.

Directorul CJI a precizat insa ca proiectul „Zece pentru Romania" este mai degraba un test de notorietate decat unul de valoare". (Oana Dobre)

Ioan T. Morar: „A abdicat de la multe standarde in ultimii ani"

Jurnalistul Ioan T. Morar rezuma cateva dintre „umbrele" lui Cristian Tudor Popescu: „Nu pot sa nu observ, cu mahnire, ca fostul meu amic CTP a abdicat de la multe standarde in ultimii ani. Finantatorii stiu de ce! Cata vreme a fost la „Adevarul" a facut pe naivul care habar nu are de unde vin banii, cine sunt adevaratii patroni etc.

Poate ca nici acum nu stie de unde-i vine salariul de vedeta TV. Cat despre lupta lui pentru a conduce CRP, iarasi, sa nu mai vorbim de standarde! A incalcat un regulament „pentru ca asa l-au rugat colegii"". Interviu

CTP: „Sunt un mitic"

EVZ: Care este sensul „retragerii" pe care ati anuntat-o in cadrul festivitatii de premiere din cadrul galei „Zece pentru Romania"? Este de la conducerea de gazeta, de la scris...?
Cristian Tudor Popescu: N-am spus nimic de conducerea de gazeta. Eu am spus foarte limpede ca e ultima festivitate de felul acesta la care particip, ultimul premiu pe care-l accept. Exista o limita in toate, de-acum inainte voi fi mai mult ziarist antrenor decat ziarist jucator. Ma voi ocupa mai mult de textele altora decat de textele mele. Asta este ceea ce am zis.

N-am spus nici ca renunt la conducerea „Gandului", nici ca nu mai scriu, ci ca imi schimb niste perametri ai activitatii, ramanand in aceeasi activitate.

EVZ: Dar anuntul dumneavoastra a fost dublat de zvonurile conform carora „Gandul" va fi vandut trustului MediaPro. Se poate face deja un scenariu, nu?
Cristian Tudor Popescu: "Academia Catavencu" este sursa? M-a intrebat pe mine despre asta cineva de la „Academia Catavencu"? In loc sa produca fabulatiile alea pe jumatate de pagina, puteau sa-mi dea un telefon si sa ma intrebe. Domnule, e adevarat? S-a preferat sa se faca gazetarie supta din pix. Din asta traiesc ei.

Dar eu am vazut si cum a fost redata declaratia mea de la festivitate in presa, iar englezii numesc asta „wishful thinking". Principala tresarire a celor care ar dori sa ma vada nu retras, si mort, si ingropat, sa dispar, sa nu mai exist, a fost: „Hai, domnule, ca se retrage, in sfarsit am scapat de el!".

Retragere, dar nu maine

EVZ: Spuneti ca, de fapt, au inteles gresit - sau mai degraba ce isi doreau sa auda - doar cei care isi doreau sa va retrageti din presa.
Cristian Tudor Popescu: Voi scrie in continuare, imi voi mai face meseria, dar la alta intensitate. Incep sa scad, e firesc, stiu asta din sportul de performanta. Trec in etapa retragerii, dar nu o sa se intample maine lucrul asta. Primul lucru pe care-l fac este sa nu mai accept astfel de premii rezultate din topuri.

Este suficient, de sapte-opt ani sunt mereu pe locul intai si nu vreau sa se ajunga in situatia in care sa se spuna „iar Popescu?". Vreau sa las loc tinerilor care mi-au cerut lucrul asta de mai multe ori, chiar in „Evenimentul zilei". Tot felul de baieti dintr-astia, care tind spre 40 de ani - ca acolo e generatia critica - cred ca de maine vor fi in locul meu.

Vor fi vedete, vor fi la televizor, vor scrie si vor lua premiul Pulitzer. Sa dea Dumnezeu sa fie asa, dar, din pacate, ma indoiesc. Pentru ca ceea ce vad este aceasta rautate proasta. Ea nu poate sa-ti starneasca decat mila, pentru ca genul asta de rautate provine numai din mediocritate. Si pe acesti oameni nu-i vad facand niste lucruri deosebite, urcand la niveluri iesite din comun.

Si eu am fost violent fata de altii. Si acum am texte dure, oricand pot fi clasificate drept crude, dar niciodata n-am practicat rautatea proasta. Lipsita de argumente, de logica, de bun-simt si de stil. Pentru ca exista o rautate cu bun-simt.

Intrebarea este, cine vine din urma dupa ce eu o sa reduc motoarele, dupa ce - fatalmente - Ion Cristoiu si ceilalti o sa traga si ei mai pe dreapta? Cine va veni? Ca nu vad. Va rog sa ma credeti ca nu vad pe nimeni in aceasta generatie.


EVZ: Care a fost cea mai neagra perioada din cariera de ziarist?
Cristian Tudor Popescu: Au fost 16 ani de „vietnamuri" succesive, cu niste infruntari teribile, razboaie ale nervilor. Dar lucrurile care ma dor cel mai tare, o sa radeti, nu sunt luptele propriu-zise care intr-adevar au fost sangeroase si care au lasat rani profunde. Daca mi-ati face o tomografie computerizata ati vedea ca sunt plin de arsuri, de taieturi...

Ma deranjeaza cel mai tare un fel de rautate inconstienta a unor gazetari mai tineri - nu foarte tineri - care habar n-au despre ce este vorba si care deformeaza realitatea cu privire la mine. Nu stiu de ce o fac. Ma cuprinde intotdeauna un soi de mila fata de ei. „Evenimentul zilei" este un ziar care a facut cel mai des lucrul asta in legatura cu mine de-a lungul vremii.

De pilda, ati publicat un grupaj de o rara ticalosie referitor la evenimentele din Piata Universitatii, la venirea minerilor. M-am ingrozit sa vad acolo niste metode de manipulare ca in anii ‘50. Au fost luate jumatati de fraza de la mine, virgule au fost luate de-acolo, puse cap la cap intr-un efort disperat de a se construi o imagine a mea de sustinator al atrocitatilor minerilor.

Daca va uitati la articolele integrale, ramase in colectiile de la Biblioteca Academiei, veti vedea de ce m-a durut atat de tare sa vad la niste oameni tineri atata ticalosie de tip bolsevic. E ca in Marin Preda cu ordine si ordonante: „Astept ordonantele dumneavoastra". Mi-e si mila. La fel, o duduie care scrie la dumneavoastra in ziar pronunta o fraza uluitoare pentru mine.

Spune ca eu am fost votat in acest sondaj, care v-a prilejuit interviul de fata, „pentru ura". Care ura, intreb? Ura mea fata de umanitate? Ura oamenilor fata de mine? Sau ura ei personala fata de mine? Pentru care din aceste „uri" am fost eu votat? Sunt convins ca aceasta persoana nu a citit nimic - am publicat zece carti - din ce am scris eu. Habar n-are ce am facut.

Cum poate sa insulte poporul roman, in ultima instanta, in felul asta? Pai daca poporul roman alege un om pentru ura, inseamna ca e un popor monstruos. Inseamna ca trebuie sa ne asteptam maine la un Hitler. Adica are o sete de ura poporul asta, si eu i-o potolesc! Vedeti? Astea sunt lucrurile care ma dor cel mai tare.

Interviu integral in EVZ






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


210 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by