Respingerea cererii de extradare a lui Gregorian Bivolaru de catre Curtea Suprema a Suediei si efectul acesteia, de acordare a statutului de refugiat politic, nu este altceva decat urmarea unor crase incompetente, daca nu chiar a unor jocuri de culise care au facut ca pe masa judecatorilor suedezi sa nu ajunga nici una din probele referitoare la infractiunile imputate liderului sectei MISA (corupere de minore si trafic de carne vie).
Surse judiciare avizate ne-au declarat, ieri, ca la cererile de extradare solutionate in 21 octombrie 2005 de catre Curtea Suprema a Suediei nu s-ar fi depus altceva decat mandatul de arestare. Nici una din probele infractiunilor pentru care Bivolaru a fost trimis in judecata nu a fost trimisa prin DHL de Ministerul Justitiei, astfel incat (vezi facsimil, pag.
2) Curtea Suediei a respins cererile de extradare cu motivatia: "(...) faptele incriminate sunt descrise pe larg in ordinul de arestare, dar ca in acelasi timp dovezile care sa le sustina nu sunt prezentate, din cele ce au rezultat la proces se poate trage concluzia ca ordinul de arestare nu este bine intemeiat". Motivatia Hotararii nr.
2913/21 octombrie 2005 de la Stockholm, releva un fapt de o gravitate exceptionala si anume ca autoritatile romane nu au luat masurile necesare - in opinia judecatorilor suedezi - de a prezenta la dosar probele acuzarii, astfel incat, conform principiului de drept potrivit caruia ceea ce nu e dovedit nu exista, Gregorian Bivolaru a beneficiat de prezumtia de nevinovatie.
Decizia judecatorilor suedezi umileste practic Romania si o pune intr-o situatie fara precedent de a avea azilanti politici in prag de aderare la UE.
Decizia i-a ingrozit la propriu pe procurorii romani care au lucrat pe branci la cazul MISA si face ca, in prezent, cu toate ca la Parchetul Curtii de Apel Bucuresti este finalizat un nou rechizitoriu privind infractiunea de trafic de persoane imputata lui Bivolaru si altor 18 capi ai sectei MISA, anchetatorilor sa le fie teama sa-l semneze.
Asta pentru ca precedentul de la Stockholm - unicul de acest gen pentru Romania - este perceput ca o vointa a conducatorilor Ministerului Justitiei de a proteja MISA prin orice mijloace.
Este lesne de inteles teama unor anchetatori pentru viitorul carierei lor de vreme ce acestia au ajuns din nou, gratie ultimelor modificari legislative, sub controlul ministrului Justitiei. Din acest motiv, rechizitorii finalizate cu personaje-cheie care fac parte din MISA nu mai sunt semnate de nici un procuror.
Cum de s-a intamplat, totusi, ca Gregorian Bivolaru sa scape printre degete, integrandu-se in "absolutul" Suediei? Reporterii "Averea" l-au contactat, ieri, pe Razvan Radu, directorul Directiei Drept International din MJ, care ne-a explicat ca la cele doua cereri de extradare formulate de sectiile penale ale Curtii de Apel Bucuresti s-au atasat doar "cererea, mandatul de arestare,
rechizitoriul, o expunere a faptelor pentru care s-a solicitat extradarea si copii dupa dispozitii legale aplicabile".
Despre probele privind infractiunile puse in sarcina lui Bivolaru, Razvan Radu ne-a declarat ca nu era obligatorie prezentarea acestora, intrucat reglementarile internationale in vigoare nu cer trimiterea acestora decat daca exista o solicitare expresa din partea judecatorilor suedezi. "Curtea Suediei nu ne-a cerut aceste probe!", a precizat categoric Razvan Radu.
Cu toate acestea, din motivatia hotararii instantei suedeze rezulta contrariul, si anume ca cererile de extradare nu au fost insotite de probe. Astfel, Bivolaru a fost favorizat de autoritatile romane, care trebuiau sa previna, sa fie la curent cu practica instantelor suedeze in materie si sa trimita probele. Probele acuzarii nu au fost prezentate.
In schimb, Bivolaru a beneficiat de un avocat suedez, platit cu peste 120.000 de coroane suedeze, de marturia dubioasa a unui preot "expert in secte religioase", care a "garantat" ca MISA nu e o secta, de marturia unui student roman, Costel Birladeanu (care a stat noua ani in ashramurile MISA), precum si de marturia Madalinei Dumitru, care a retractat faptul ca in anii cand era minora ar fi
fost partenera de sex a lui Bivolaru si a explicat ca proza erotica din jurnalul sau intim in care descrie cum facea perversiuni sexuale si bea urina lui "Grieg" nu se referea la Gregorian Bivolaru, ci la "un baiat, Grigore, de care era indragostita si de care fabula ea in intimitate".
Si uite-asa, Romania s-a facut de ras pentru un personaj ca Gregorian Bivolaru, care nu e nici disident, nici persecutat de factorii politici, dar a devenit, cu voia unora sau din simpatie ministeriala, refugiat politic. Iar acum, liderii MISA ar trebui sa multumeasca Ministerului Justitiei. Au si de ce!
