In martie 2004 a fost tinuta o licitatie pentru construirea unei statii de epurare a apei in Braila. Banii au fost dati de Comunitatea Europeana - 70 la suta si din fonduri locale - 30 la suta. La licitatie s-au prezentat 12 firme. Competitori principali au ramas consortiul german Passavant Zublin si firma italiana TME. Ofertele ambelor au fost in jurul a 20 de milioane de euro.
A castigat firma italiana, care a facut o oferta cu 2000 de euro mai putin, in timp ce consortiului german nu i-a fost luata in seama o oferta cu o varianta cu 100.000 de euro mai mica.
In afara de aceasta, TME nu are solutie tehnica nici pana la aceasta data. Dupa planul TME, statia risca sa se darame cand va intra in functiune. Peste toate, semnarea contractului cu TME a fost facuta publica abia peste o luna, in conditiile in care contestatiile trebuie depuse in termen de 15 zile.
Semnarea contractului a fost facuta publica abia dupa aparitia articolului nostru si pe un site obscur al Delegatiei Europene din Romania.
Iar explicatia pe care reprezentanti ai Delegatiei Europene au dat-o in legatura cu aceasta licitatie este stupefianta: "De exemplu, daca vrei sa cumperi o masina, dar in specificatiile tehnice scrii "vehicul cu 4 roti", atunci, stiind regula ca pretul cel mai scazut castiga, un ofertant iti aduce o caruta si un altul un Mercedes.
Ambele ofertele sunt corespunzatoare tehnic, iar regula este sa i-o dai celui cu pretul cel mai scazut, ceea ce te va duce evident la obligatia de a cumpara caruta, desi tu vrei Mercedesul. Acelasi lucru s-a intamplat si la Braila".
