In volumul sau „Manifestul anarhist", aparut in 2000, poetul Marius Ianus nu s-a sfiit sa utilizeze vorbe spuse de-a dreptul. Cel mai cunoscut pentru „limbajul dezlantuit", si care a starnit un adevarat scandal, a fost violentul poem „Romania", care continea, printre altele, cuvantul „muie", repetat de cateva zeci de ori.
Cu un bogat trecut istoric, acuzatiile de pornografie, obscenitate si imoralitate se mai aduc inca in Romania secolului XXI. Nu numai pentru „scene fierbinti", ci si, pur si simplu, pentru uzul unor cuvinte tari sau pentru exhibarea unor atitudini „nepotrivite".
Daca in cazul lui Ianus „atentatul la pudoare" era justificat de vehementa protestului social si politic la adresa sistemului, in alte cazuri tinerii scriitori utilizeaza limbajul fara perdea din ratiuni estetice, pentru ca povestirea subiectului o cere sau dorind nu neaparat sa atate cititorul, ci, dimpotriva, sa-l confrunte pe acesta cu partea „autentica" a existentei.
Nu pot lipsi, sustin scriitorii cunoscuti sub numele „generatia 2000", cuvinte utilizate, pana la urma, de multi dintre noi si care fac parte din fondul de baza al limbii. Nu lipseste, in ceea ce publica ei, nici atitudinea provocatoare, nici un oarecare teribilism in a scrie in feluri interzise generatiilor de dinainte.
„Acuzele cu obscenitatea si pornografia sunt facute la modul diletant, de foarte putine ori nefiind argumentate cu text propriu-zis", sustine prozatorul Ionut Chiva, unul dintre cei acuzati de pornografie.
„O alta prostie este ca acesti „adversari" (ai tinerei generatii) isi bazeaza ceea ce sustin pe folosirea cuvintelor „cu patru litere", care pot fi gasite nu numai in carti, ci mai peste tot in jurul nostru. Pentru mine, obscena e o carte proasta. E si o nepotrivire de formatie culturala intre cartile analizate si comentatori.
Probabil este o prapastie mare de sens, rezultatul unei formatii culturale diferite. Verdictele se dau mult prea usor".
Telefoane erotice si poezie viscerala
„Sunt o doamna, ce p... mea." Astfel incepe deja bine-cunoscutul roman „Bagau" (Editura EST, 2004), al Ioanei Bradea, premiat anul trecut de „Romania literara" si de Uniunea Scriitorilor, ce trateaza pe larg si fara complexe de limbaj subiectul telefoniei erotice. O carte contestata a fost si romanul „69", al lui Ionut Chiva, aparut in 2004 la Polirom.
Trimiterea argotic-sexuala din titlu si descrierile crude ale unor episoade „perverse" nu au fost deloc pe placul conservatorilor. Nu a fost scutit de critici nici volumul „Fisa de inregistrare" (Polirom, 2004), al Ioanei Baetica, unde desfasurarile sexuale explicite sunt cu adevarat debordante si, potrivit unor critici, poate mai putin justificabile estetic decat in celelalte cazuri.
Foarte contestate pentru limbajul lor dur au fost si volumele „Pizdet" (Aula, 2002) si „Letopizdet" (Design&Print, 2004), ale basarabeanului Alexandru Vakulovski. In „Letopizdet", el scrie: „Romania sta cracanata, cu p... in vant (...) E ca o studenta dezorientata, care a terminat universitatea, dar ar mai ramane, s-o mai suga la profesori.
Parca ar vrea mai mult in UE, ca rimeaza cu muie". Despre aceeasi carte, Ion Rotaru a scris, intr-un articol din „Oglinda Literara", ca „(...) se dezvolta cu mare insistenta o intreaga avalansa de pornografie si scatologie, cum altele n-am citit in tot ce s-a scris la noi.
Cele patru cuvinte de baza care poarta acest fluviu de laturi verbale (...) nu lipsesc din niciun pasaj: acuplare, falus, vagin, defecare, urinare, flatulatie, excremente etc. sunt numite in exclusivitate cu vocabule stramosesti, pana la satietate si greata cumplita de sute si sute de ori."
Cuvinte nepotrivite
La fel ca si proza, o parte a poeziei tinere a fost acuzata de „limbaj nepotrivit". Asa stau lucrurile cu volumele Elenei Vladareanu, sau, mai recent, cu volumul de debut al Mirunei Vlada, intitulat „Poemextrauterine" (Paralela 45, 2004).
Pe de alta parte, un exemplu ce vine dintr-o alta generatie de scriitori este al cunoscutului poet Emil Brumaru, care nu se fereste deloc de cele mai tari cuvinte ale vocabularului, dar atenueaza prin intentia pronuntat jucausa indraznelile de limbaj.
Un volum de versuri precum „Infernala Comedie" (Brumar, 2005, cu manseta specificand interdictia catre minori) nu este deloc sarac in „cuvinte rusinoase" si in descriptii sexuale detaliate, dar fara cine stie ce „perversiuni" sau teribilisme, motiv pentru care este tratat, de aceiasi adversari ai „pornografiei" cu ingaduinta.
Unii reprezentanti ai noii generatii sustin ca reactia violenta a mai varstnicilor si „consacratilor" tine mai degraba de faptul ca se simt amenintati de tinerii ce tind, constant, sa-i ajunga din urma, decat de criteriul strict al valorii literare si, in speta, al prezentei pornografiei.
In 2004, interventiile in cenaclul Uniunii Scriitorilor (USR) ale unor scriitori tineri precum Claudiu Komartin sau Ionut Chiva starneau furia presedintelui de atunci al USR, Eugen Uricaru. El s-a exprimat public impotriva obscenitatii tinerilor, carora le-a negat valoarea literara, recurgand apoi si la masura extrema de suspendare a cenaclului condus de profesorul Mircea Martin.
Ioana Bradea va ajunge in manual
Presedintele actual al USR, criticul Nicolae Manolescu, este insa de parere ca reactia la indraznelile de limbaj ale tinerilor nu se datoreaza vreunei dorinte de a-i marginaliza, ci este pur si simplu rezultatul schimbarilor de coduri culturale. „Acuzatiile ca tanara generatie literara ar scrie obscen sau pornografic sunt departe de adevar", crede Manolescu.
„Este vorba de false pudori ale unor oameni care nu au citit destula literatura. Cred ca in clipa de fata ne confruntam cu un mic soc, pentru ca toata aceasta literatura necenzurata i-a luat pe nepregatite pe unii. In perioada interbelica, abia incepea sa se construiasca un limbaj pentru literatura erotica.
Dupa anii de cenzura comunista, acest limbaj incepe din nou sa fie folosit la noi, dar va mai dura pana cand sa fie acceptat intru totul".
Criticul nu crede ca se poate reprosa generatiilor mai vechi ca au „blocat" pe cineva sau ca s-au batut pentru putere. „Sunt ciocniri de coduri culturale. In momentul in care un scriitor intra in manual, el sfarseste prin a fi acceptat. Ioana Bradea, de exemplu, va intra in manual fara nicio discutie.
Autorii tineri, chiar neomologati de critica, au fost acceptati cu mare placere de cei care-i studiaza, si bine receptati, probabil pentru ca scriu despre lucruri in care tinerii se pot recunoaste", adauga presedintele USR.
