Romania si Bulgaria nu au atins, ca urmare a amanarii reformelor structurale si institutionale, nici dupa 15 ani Produsul Intern Brut (PIB) din 1989, arata un studiu al Institutului Vienez pentru Studii Economice Internationale.
Pentru ca Romania sa atinga PIB-ul ultimului an de comunism, economia ar fi trebuit sa creasca in 2005 cu cel putin 5%, insa prognozele oficiale indica faptul ca acest lucru nu se va intampla. Ultima estimare a cresterii economice pentru anul trecut arata insa o crestere de numai 3,6%, ca urmare a efectelor inundatiilor, care au determinat o productie agricola extrem de scazuta. Iar agricultura are inca o pondere extrem de ridicata in PIB, de 12%.
Dintre vechile state foste comuniste, numai Letonia si Lituania nu au atins PIB-ul din 1989. Statele care au adoptat un ritm al reformei mai rapid au atins produsul intern mai devreme, in timp ce tarile care au preferat un ritm mai moderat al reformei, au trebuit sa astepte mai mult timp.
Astfel, Polonia si Cehia, au traversat doar doi-trei ani de recesiune, atingand nivelul PIB-ului din 1989 in 1996, respectiv 1997, in timp ce Ungaria si Slovenia, cu patru ani de recesiune, au ajuns la productie echivalenta cu cea din ultimul an de comunism, de-abia in 2000, respectiv 1998.
Dintre statele baltice, numai Estonia a reusit sa egaleze recordul de productie din 1989, in 2004, motivele fiind insa unele mai mult speciale, economiile lor fiind dependente de cea sovietica, in special din punct de vedere al resurselor.
Romania si Bulgaria se disting de celelalte foste state comuniste prin faptul ca au avut doua puncte limita de scadere a productivitatii. Scaderea PIB-ului dupa prabusirea comunismului a fost generalizata, ea fiind urmarea pe de o parte a socului respectiv, iar pe de alta parte a reformelor inevitabile trecerii de la un regim centralizat, la unul in tranzitie catre o economie de piata.
Autorii studiului identifica doua tipuri de reforme, cele vizand stabilitatea macroeconomica si liberalizarea preturilor, pe care le-au imbratisat toate statele foste comuniste si cele vizand privatizarea de proportii, reforma sistemului bancar si a celui de impozitare, care au fost tratate diferit. S
Statele est-europene membre deja ale Uniunii Europene au promovat ambele tipuri de reforme inca de la inceput, diferind doar ritmul cu care au implementat cea de-a doua categorie de reforme.
Romania si Bulgaria, in schimb, au suferit doar de socul initial, si au trecut, in primii ani ai deceniului 9 al secolului trecut doar la un anumit grad de liberalizare a preturilor.
De aceea, dupa patru ani de recesiune, in cazul Bulgariei, si trei ani in capul Romaniei trecerea la crestere economica nu a fost una definitiva, ca in cazul celorlalte state, ci ea a durat doar 3 ani (in Bulgaria) si 4 ani (in Romania), dupa care a avut loc o a doua perioada de re cesiune.
De fapt, adevarata reforma in cele doua state a inceput in cea de-a doua perioada de recesiune, in 2006 in Bulgaria si in 2007 in Romania.
Abia atunci s-a trecut, timid inca, la privatizare si la reforma sectorului bancar. Interesant este ca, in timp ce Romania si Bulgaria intrau pentru a doua oara in decurs de un deceniu in recesiune, statele care au adoptat un ritm al reformei mai alert, Polonia si Cehia, atingeau deja nivelul PIB-ului din 1989.
In ceea ce priveste povara fiscala ea a fost in continuare extrem de ridicata, primele semne de relaxare aparand de-abia dupa 2000.
Citeste articolul complet Averea
