Criminalitatea economico-financiara din Romania se resimte cel mai acut in zonele petrolului, alcoolului si tutunului, afirma procurorul general Ilie Botos in interviul acordat, in exclusivitate, Adevarului. Sute de persoane fac obiectul acestor dosare in care prejudiciile aduse sunt de ordinul miilor de miliarde.
Banii "negri" proveniti din afacerile ilicite ajung de cele mai multe ori in conturi din strainatate, cu preponderenta in Elvetia, Monaco si Cipru. Anchetatorii romani sunt insa departe de a controla fenomenul coruptiei, cel care a generat o adevarata mafie a "gulerelor albe".
Drept dovada, pana in momentul de fata, institutiile abilitate au dat de urma unei sume infime, de aproximativ 10 milioane de euro, in conturile din strainatate ale diverselor persoane aflate in curs de investigare.
Parchetul a blocat conturi de peste 2 milioane de euro in dosarul "RAFO", iar in toate marile cauze economico-financiare s-a dispus verificarea sau supravegherea conturilor. In acelasi timp, Ilie Botos acuza presiunile politice asupra anchetatorilor, presiuni care iau forma discursurilor politice.
Despre cel al premierului, procurorul general spune ca a fost inoportun, dat fiind faptul ca exista institutii abilitate sa supravegheze performantele aparatului, asa cum este contestatul Consiliu Superior al Magistraturii.
Rep: Domnule procuror general, Parchetul a solicitat, in ultimele luni, in doua randuri, mai multor banci date despre conturile a peste 50 de persoane in dosarul "Rompetrol". S-a reclamat astfel ca divulgarea unor asemenea date ar incalca secretul bancar. Ce ne puteti spune?
Ilie Botos: La nivelul Sectiei de Combatere a Criminalitatii macro-financiare avem o plaja foarte larga de actiune pe mai multe cauze economico-financiare si care vizeaza trei paliere: petrolul, tutunul si zona alcoolului.
Apoi se adauga si alte activitati de natura infractionala, cum ar fi restituiri ilegale de TVA, neplata taxei accizelor. In toate cazurile, metodologia este aceeasi: in primul rand, descoperirea modului in care s-a conceput ingineria financiara sau mecanismele de fraudare.
Se dispune din start supravegherea conturilor bancare, blocarea conturilor bancare acolo unde avem inceputa urmarirea penala, intrucat este foarte important sa urmarim circuitul financiar, pe de o parte, pentru a asigura recuperarea prejudiciului, pentru a determina corect prejudiciul si pentru a putea vedea, in ansamblu, modul in care s-a realizat acest mecanism
financiar. Pe langa producerea banului negru exista si camuflajul operational prin firme interpuse, circuite financiare pe zone off-shore sau in investitii bancare in state in care secretul bancar este foarte puternic.
Noi colaboram insa cu echipe de investigatii din tarile unde avem informatii ca exista asemenea conturi, asemenea circuite, ca exista tranzactii intre companiile conduse de persoane aflate in cercetare la noi si tarile respective.
Rep: In ce tari ati identificat asemenea conturi?
Ilie Botos: Elvetia, Monaco, Cipru.
Rep: Care este valoarea banilor "negri" identificati in conturi din strainatate?
Ilie Botos: Estimativ, peste 10 milioane de euro. - Este vorba si de conturile unor persoane politice?- Dupa cum am mai spus, sunt si ale unor persoane implicate in activitatea politica.
Rep: In afara de dosarul "Rompetrol", in ce alte cauze a cerut Parchetul verificarea conturilor?
Ilie Botos: S-a dispus in toate cauzele de natura economico- financiara. In cazul RAFO am blocat conturi?
Rep: In dosarele lui Omar Hayssam s-a luat aceasta masura?
Ilie Botos: Absolut.
Rep: Ce s-a intamplat cu dosarul disjuns din cel al rapirii jurnalistilor romani, in care erau suspiciuni de coruptie ale unor personalitati politice?
Ilie Botos: Avand in vedere ca faptele de coruptie sunt de competenta DNA, am dat ordin ca toate datele sa fie transmise la aceasta structura, iar pe componenta de criminalitate economico-financiara cercetarile se continua la DIICOT.
Rep: Cererea de extradare a lui Mohammad Munaf nu mai poate fi transmisa autoritatilor americane. Ce se intampla cu el?
Ilie Botos: Am avut discutii cu colegii nostri americani, avem deja legaturi cu colegii irakieni. In curand vom deplasa din nou procurori pentru a sta de vorba cu Munaf, care este cercetat in mai multe dosare.
Rep: Exista presiuni asupra anchetatorilor?
Ilie Botos: Daca discutam despre atacuri venite pe diferite cai, putem considera ca da. Orice ancheta declanseaza contrareactii si un anumit tip de presiune. Nimeni nu actioneaza direct, cerand sa se opreasca o anumita investigatie, pentru ca exista riscul ca in secunda doi sa se intoarca impotriva lui.
Rep: Exista si presiuni politice?
- Tocmai asta v-am raspuns. In nenumarate cazuri, Ministerul Public a fost acuzat ca actioneaza la comenzi. Acest tip de discurs este un tip de presiune politica. Ministerul Public nu are ce cauta in aceste discursuri.
Rep: Avea ce cauta Ministerul Public in discursul premierului Calin Popescu Tariceanu in momentul in care a acuzat de ineficienta Parchetul si CSM?
Ilie Botos: La fel, consider ca si cu ocazia acestei discutii nu avea ce sa caute. Ministerul Public face parte din autoritatea judecatoreasca, este componenta distincta a puterilor in stat. Noi avem mecanisme de raportare si situatii in care prezentam activitatile derulate.
Nu putem aresta la comanda, nu putem face anchete la comanda. Fiecare investigatie se face in baza unor proceduri clar determinate.
De multe ori suntem acuzati de ineficienta, alteori de abuzuri, astfel ca ajung sa imi pun intrebarea care este adevarul?
Nu contest ca s-ar putea sa existe anumite ineficiente in activitatea procurorilor, s-ar putea sa existe atitudini defensive ale unor anchetatori, dar exista mijloace procedurale pentru indreptarea situatiei si exista un CSM, care verifica daca un procuror isi face datoria sau nu.
