Sistemul centralizat de incalzire: o abureala de 9 miliarde de euro

de Iulian Enache     Cotidianul
Luni, 16 ianuarie 2006, 0:00



Statul roman a platit, din 1994 si pina in 2006, inclusiv, subventii de peste 1,6 miliarde de euro pentru caldura pe baza de aburi. Ca sa acopere diferenta dintre costurile producatorilor si factura romanilor. Acum, vrea sa bage 6,85 miliarde de euro in reabilitarea sistemului centralizat. Nota de plata a sistemului centralizat, la prima strigare: 8,45 miliarde de euro.

Pentru ca romanii sa se incalzeasca ieftin, statul roman a platit, intre anii 1994 si 2006, inclusiv, peste 1,6 miliarde de euro. Aceasta este factura a 13 ierni, platita din vointa politica, pentru ca cetatenii sa nu tipe ca pretul gigacaloriei (Gcal.) este prea mare, sa vada ca alesii sint de treaba si sa stie unde sa puna stampila la urmatoarele alegeri.

Au numit acesti bani „subventie" si i-au platit de la buget. Adica tot de la dumneavoastra, stimati contribuabili. Pentru ca exista inca, din nefericire, o parte a populatiei care ar fi trebuit sa se debranseze pentru a nu plati costurile reale ale caldurii, nu vom aduce acuzatii, ci vom incerca doar sa vedem care vor fi efectele acestor masuri pentru asigurarea pacii sociale.

Diferente enorme de pret platite de stat

Aproape intregul sistem centralizat de producere si distributie a energiei termice din Romania este vechi. Costurile la care este produsa gigacaloria sint enorme in multe zone ale tarii. Preturile reale ale energiei termice difera, astfel, de la zona la zona, in functie de materia prima folosita (pacura, motorina, rumegus etc.).

Exista un pret national de referinta care creste de la an la an, dar care este inca departe de a acoperi costurile. Pentru ca populatia sa nu plateasca un pret prea mare sau prea diferit fata de alti concetateni, statul suporta diferenta de pret dintre pretul real la care se produce gigacaloria si pretul national de referinta, pe care il platesc toti romanii cind se incalzesc.

Acesta este, in prezent, de 1.079.000 de lei vechi/gigacalorie. Comparativ, in Huedin, unde gigacaloria este produsa pe rumegus, aceasta costa 600.000 de lei vechi, in timp ce in Vilcea, aceeasi gigacalorie, produsa pe lignit, are un cost de 1.325.184 de lei vechi. Acestea nu sint insa diferentele de costuri cele mai frapante; putem da exemplul RAT Cluj, cu un cost de 1.614.309 lei vechi/Gcal.

(pe gaz metan), Termica Suceava, 2.551.500 lei vechi/Gcal. (pe huila), Termocor Corabia, Olt, 2.853.535 lei vechi/Gcal. (combustibil lichid usor), RAM Buzau (pe conbustibil lichid usor), cu 4.141.800 lei vechi/Gcal., sau „perla coroanei", Gheorghieni, Harghita, cu 4.274.307 lei vechi/Gcal. (pe motorina).

Scadeti la fiecare dintre aceste costuri 1.079.000 de lei vechi (platiti de populatie) si veti constata cit plateste statul pe gigacalorie.

Subventia, pasiunea noastra cea de toate zilele

Dupa cum afirmam putin mai sus, statul roman a platit, din 1994 si pina in prezent (inclusiv 2006), peste 1,6 miliarde de euro drept subventie. Metoda de calcul a fost simpla; am luat subventia acordata pe fiecare an de la buget si am transformat-o in euro, la cursul mediu din fiecare an in parte.

Hotarirea Guvernului nr. 882/2004 – „Strategia nationala privind alimentarea cu energie termica a localitatilor prin sisteme de producere si distributie centralizate", prevede suma de 6,85 miliarde de euro pentru reabilitarea vechiturii de sistem centralizat de incalzire. Nu este o greseala, ati citit corect suma, aceasta reprezinta 10% din PIB-ul Romaniei.

Defalcata, aceasta suma s-ar imparti in 1,8 miliarde de euro pentru reabilitarea interiorului apartamentelor, 1,32 miliarde de euro pentru reabilitarea retelelor, 1,18 miliarde de euro pentru reabilitarea punctelor termice, 1,98 miliarde de euro pentru reabilitarea surselor si 0,57 miliarde de euro pentru indeplinirea conditiilor de mediu, conform regulilor Uniunii Europene.

Efectele gindirii populiste dupa 1 ianuarie 2007

De la 1 ianuarie 2007, subventiile nu mai pot exista. Cel putin cele de la bugetul de stat, pentru ca cele de la bugetele locale se pot acorda, in continuare, dupa „urechea" fiecarui edil. Acest lucru nu inseamna ca si costurile producatorilor de caldura vor scadea; acestea vor ramine identice, pentru ca banii care ar fi putut ajuta la modernizare au luat calea subventiilor.

De aici, ramin valabile trei variante. Prima ar fi ca acesti producatori, care vor continua sa mearga in pierdere, sa-si inchida portile, siliti de falimentul care le bate in usa.

Este putin probabila, pentru ca autoritatile au fost ocupate cu alegerile sau cu bilciul politic si nu s-au gindit la solutii pentru incalzire, deci ar ramine in frig o tara intreaga, minus cei care au deja centrale termice proprii.

A doua ar fi sa se privatizeze aceste gauri negre, iar investitorul sa plateasca pentru modernizarea lor si sa inceapa sa produca la costuri acceptabile, pe care populatia sa le poata suporta.

Aceasta este si mai putin probabila; va reamintim ca statul roman estimeaza costuri de 6,85 miliarde de euro pentru reabilitarea sistemului, in conditiile in care cea mai mare privatizare din istoria Romaniei, cea a BCR-ului, ne-a adus doar 2,25 de miliarde de euro, si asta pentru o afacere care este foarte profitabila.

A treia (si, de fapt, ceea ce credem ca se va intimpla, mai devreme sau mai tirziu) este ca populatia sa ajunga sa plateasca gigacaloria la pretul real, ceea ce ar duce la o crestere a facturii de pina la patru ori.

Codrut Seres: Banii nu s-au dus unde trebuie

Ministrul Economiei, Codrut Seres, apreciaza ca destinatia banilor acordati drept subventii nu a fost cea potrivita.

„Subventia la energia termica nu s-a dus in investitii. De aceea, fiecare iarna ne-a prins nepregatiti", spune Seres. Chiar daca actualul sistem si-a dovedit limitele, ministrul considera ca nu se pune problema renuntarii la incalzirea centralizata.

„Fiecare zona are particularitatea ei. In Bucuresti, de exemplu, nu se poate renunta la sistemul centralizat. Sint insa orase in care se pot gasi alte solutii, dupa cum stiti ca sint orase in care sistemul centralizat a fost desfiintat", a spus Seres.
Articol integral in Cotidianul






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


109 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by