Transanta si surprinzatoare, implicind nume importante ale lumii culturale romanesti din tara, dar si din strainatate, „povestea" cunoscutului scriitor roman merita citita pina la capat, atit pentru spectaculozitatea ei, cit si pentru ca ofera perspective interesante, inedite chiar, asupra unei perioade inca pline de neintelesuri.
La Editura Polirom a aparut de curind cel de-al treilea volum al memoriilor lui Nicolae Breban, /Sensul vietii. Memorii III/. Cartea isi propune sa puna in lumina exilul scriitorului, dincolo de orice controversa pe marginea lui.
Acest al treilea volum acopera ambele perioade de instrainare fata de tara: prima, intre vara anului 1971 (dupa demisia de la conducerea /Romaniei literare/ si interviurile de protest fata de inceputul dictaturii personale ceausiste) si aprilie
1972 (cind s-a intors pentru a participa la un congres al scriitorilor
la care n-a fost insa acceptat); iar a doua, inceputa in vara lui 1977,
odata cu o vizita in Statele Unite, si incheiata practic in 1990, cind
Nicolae Breban era deja stabilit de o buna bucata de timp in Paris.
Transanta si surprinzatoare, implicind nume importante ale lumii
culturale romanesti din tara, dar si din strainatate, „povestea"
cunoscutului scriitor roman merita citita pina la capat, atit pentru
spectaculozitatea ei, cit si pentru ca ofera perspective interesante,
inedite chiar, asupra unei perioade inca pline de neintelesuri.
*Nicolae Breban* (n. 1934) este unul dintre cei mai importanti prozatori romani contemporani. Romanele sale au atras intotdeauna atentia criticilor, dar si a cititorilor, stirnind adesea polemici aprinse.
Ecranizarea romanului sau /Animale bolnave/ in filmul /Printre colinele
verzi// /(Nicolae Breban fiind regizorul filmului) produce o vie emotie
la festivalul de film de la Cannes. In acelasi timp, pelicula il duce in
atentia Elenei Ceausescu. Filmul este imediat interzis si scos de pe
ecrane. *Nicolae Breban* devine disidend, cartile sale incep sa fie
traduse in Occident, fara sa aiba insa succesul asteptat de autor. Dupa
Revolutie revine in tara si publica volumul de eseuri Confesiuni
violente si trilogia romanesca Amfitrion si se implica in mod activ in
viata Uniunii Scriitorilor.
Volume publicate: /Francisca/ (1965), /In absenta stapinilor/ (1966),
/Animale bolnave/ (1968), /Ingerul de gips/ (1973), /Bunavestire/
(1977), /Don Juan/ (1981), /Drumul la zid. Poem epic/ (1984), /Pinda si seductie/ (1991), /Amfitrion: I. Demonii marunti, II. Procuratorii, III.
Alberta/ (1994), /Ziua si noaptea/ (1998), /Stricte amintiri literare/
(2001), /Vointa de putere/ (2001). La Editura Polirom, au aparut:
/Riscul in cultura/ (1997), /Sensul vietii. Memorii I/ (2003), /Animale
bonave/ (2004) si /Sensul vietii. Memorii II/ (2004).
