Recent, Tate Gallery din Londra a trebuit sa plateasca nu mai putin de
cinci milioane de dolari unui intermediar pentru a putea recupera doua
capodopere de Turner, furate cu cativa ani in urma din muzeu. Cand aceasta tranzactie mai putin obisnuita a ajuns la urechile presei au inceput controversele privind legitimitatea unei astfel de recuperari.
In urma presiunilor presei britanice si a opiniei publice autoritatile au
anuntat oficial ca in acest moment cei mai temuti hoti de arta din
spatiul occidental sunt cunoscuti sub numele romantic "Banditii din
Balcani" si acestia ar putea fi implicati si in furtul celor doua
lucrari.
Aceasta grupare este considerata ca fiind foarte periculoasa si din pacate pentru muzee foarte paguboasa. Desi activitatile gruparii sunt
supravegheate cu maxima atentie de autoritatile mai multor state europene, pana in prezent nu s-a reusit anihilarea retelei.
"Banditii din Balcani" au intrat pentru prima data in atentia presei si a
autoritatilor in 1994. Atunci un lot de tablouri a fost furat de la Schirn
Kunsthalle, Frankfurt. In 1995 hotii au fost prinsi, fiind judecati si
condamnati in 1999. Unul dintre tablourile furate a fost recuperat in
2000, celelalte in 2002. Abia atunci s-a aflat de gruparea "Banditilor".
Dosarul a fost redeschis, dar pana in prezent nu s-au inregistrat progrese spectaculoase.
In cazul Tate Gallery lucrarile furate fusesera asigurate pentru suma de 18 milioane de dolari fiecare. Doi ani mai tarziu, cand tablourile au fost furate, compania de asigurari a platit muzeului 36 de milioane de dolari, primind in schimb dreptul de proprietate asupra lucrarilor, daca acestea aveau sa fie gasite.
In 1998 insa, reprezentantii muzeului au cumparat drepturile de proprietate pentru 13 milioane de dolari. Alte cinci milioane au reprezentat cheltuileli pentru recuperarea tablourile, in varianta oficiala a muzeului, desi nu au fost oferite prea multe detalii.
Este posibil ca aceeasi grupare sa fi actionat atunci, desi pana in
prezent nu exista dovezi clare in aceasta privinta.
Potrivit presei britanice in cazul Tate hotii angajati sa dea lovitura
i-au pacalit pe deja celebrii "banditi", vanzand tablourile pentru cinci
milioane de dolari, bani cu care au reusit sa fuga in Cuba, departe de
razbunarea fostilor parteneri.
Ramane pentru specialisti un mister de ce "Banditii din Balcani" au ales
acest gen de infractiuni, prea riscante si prea putin profitabile.
Gruparile criminale prefera sa castige sume impresionante din traficul de droguri si alte activitati similare. Traficul cu lucrari de arta nu aduce
venituri care sa justifice riscul. Adevaratele afaceri in domeniu se fac
cu falsuri sau vanzari trucate.
Cine sunt "Banditii din Balcani" ? Se pare ca reteaua este alcatuita din
grupari de mici dimensiuni, avand legaturi intre ele, alcatuite din hoti
de cele mai diverse nationalitati: sarbi, croati, albanezi, macedoneni,
muntenegreni, romi. Acestia fac trafic aproape cu orice, lucrarile de
arta fiind o marfa ca oricare alta, doar o mica parte din volumul de
afaceri ilegale. Se ocupa in principal cu traficul de droguri si carne
vie, cu furtul de masini si traficul de marfuri diverse.
Un agent sub acoperire al legendarului Scotland Yard a reusit sa se
intalneasca in repetate randuri cu reprezentanti ai retelei. Potrivit
acestuia "Banditii din Balcani" nu seamana deloc cu imaginea mafiotilor
italieni desprinsa din filme. Sunt interesati doar de profit, foarte
violenti si razbunatori, prefera sa bea tarie, grupurile se formeaza pe
criterii etnice si nu respecta nici un fel de reguli, ajungandu-se chiar
la conflicte in cadrul retelei. Se pare ca una dintre grupari detine si
cele doua lucrari de Edvard Munch furate in august 2004 din Oslo, una
dintre ele fiind celebrul "Tipat".
Dar "Banditii" nu sunt singura grupare care activeaza pe piata de arta.
Rivalii directi, desi pana in prezent implicati in mai putine furturi,
sunt "Irish Travelers" (Calatorii Irlandezi), care au "cartierul general"
chiar in Irlanda. Acestia sunt mai putin agresivi si se pare ca fura
lucrari celebre la comanda, refuzand de fiecare data sa le inapoieze
indiferent de suma.
