Aventura suprarealista a lui Emil Hurezeanu de a cobori din om in maimuta, adica in functia de consilier al premierului Adrian Nastase, a scos la iveala un lucru stupefiant: marele boss era prizonierul stringatorilor sai de dari, Miki si Cosmanca, si nimeni nu se putea strecura prin urdinis fara sa fie descusut,
pipait, buzunarit si deratizat de vigilentii strajeri. „In ce problema?", „Spuneti-ne noua ce va doare si ii transmitem noi.", „Aveti de lasat ceva? ", „Plimbati ursul.", „Seful e foarte ocupat.", „Reveniti poimiine.", „Faceti o lacramatie in scris...", „Pe-aici nu se trece!"...
Din fericire pentru noi toti, Orfeului clujean i s-a facut sila rapid de dolofana Euridice si a renuntat la tentativa de a-i arata calea iesirii din Infern.
Spre deosebire de patania sobolanului, care o data prins in camaruta cu faguri e omorit de albinele lucratoare si imbracat apoi in ceara ca sa nu puta, faraonului Nastase i s-a turnat ceara doar in urechi, iar in rest a fost lasat sa se zbenguiasca in hirdaul cu miere, fixindu-i-se totodata si biberonul cu laptisor de matca in bot.
Astfel s-a umplut tara de barzaunii lui Nastase, care au tepuit in draci investitori straini si oligarhi autohtoni, punind birul fumaritului pe producatorii de tigari cu timbre false si taxa pe suba din care au extras alcoolul botezat genocid marii vidanjori ai patriei, vreme de cincisprezece ani.
Cine refuza sa imparta cascavalul era consultat si investigat de-a fir-a-par de doftoroii Garzii Financiare, care identificau la incheieturile pacientului, cu ajutorul detectorului de metale, un deficit de fier ce se trata indeobste cu catuse. Asa ca nimeni nu rezista celebrelor audiente din parcarea Guvernului.
„Ne dati saizeci la suta din afacerea dumneavoastra si deveniti prietenul lui Adrian Nastase", cam asta e fraza fermecata prin care se deschideau seifurile si se subtiau conturile musteriilor.
Problema care se pune acum e daca mandarinul pesedist ii va lua cu sine in mormintul politic pe sambelanii curtii, dupa modelul inhumarilor antice, sau va prefera sa o faca pe mortul in papusoi, adica pe matusica, impartindu-si averea saracilor, ca sa-i fie chipul pictat in pronaosul bisericii din Tartasesti.
Nu conteaza ca banii sint negri, fiindca modelul exista si poate fi copiat usor, caci, de ani de zile, Vadim Tudor, spre exemplu, hraneste din profitul unui saptaminal falimentar si al unui cotidian cu tiraj de cartier o ceata de maidanezi, vinturind sufertasele propagandei pe la nasul pensionarilor, fara ca nimeni
sa cerceteze cam cit cotizeaza un milionar din Partidul Romania Mare pentru postul de senator sau deputat.
Prabusirea clanului Nastase anunta de fapt epoca glaciara a paroasei noastre clase politice, aroganta, salbaticita si suferind de sindromul elefantiazisului dobindit o data cu functia, Iliescu insusi pregatindu-se de marea iesire nu cu picioarele inainte, cum cocheta mai an, ci cu Nastase inainte.
