Statul roman incearca sa faca fata dificultatilor din industria sticlei

de M.C.     HotNews.ro
Luni, 23 ianuarie 2006, 0:00



Din 2004 incoace, situatia firmelor din industria romaneasca a sticlei s-a inrautatit permanent. Cum productia s-a redus continuu, ca si numarul de salariati sau venitul mediu in bransa, tot mai multe societati de profil privatizate se intorc la stat. AVAS a decis recent luarea mai multor masuri care sa duca la stoparea declinului acestei industrii.

Societatile din industria sticlei au fost privatizate pentru prima data intre 1996 si 1999, si reprivatizate, ca urmare a esuarii primei privatizari, in 2004. Numai ca de atunci, situatia s-a inrautatit permanent in ciuda tuturor eforturilor statului.

Date ale Institutului National de Statistica arata ca anual, numarul salariatilor din acest domeniu a scazut cu circa 30 la suta, in conditiile in care si productia ca si valoarea salariilor sint tot mai mici.

Asumindu-si obligatiile legale ce ii revin in procesul de post-privatizare, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) a decis recent rezilierea contractului de privatizare a firmei Somvetra Gherla, reinscrierea ca actionar la Stipo Dorohoi si a anuntat totodata intentia de proceda la desfiintarea contractului in cazul firmei GES Boldesti Scaeni, toate firmele avind activitati in industria sticlei.

Astfel, in cazul societatii Somvetra S.A. Gherla, cumparata in data de 13.12.2004 de catre S.C. Feromat S.A. Bucuresti, AVAS a decis desfiintarea contractului de vanzare-cumparare de actiuni.

Rezilierea a avut loc din cauza nerealizarii la termenul scadent, 27.12.2005, a angajamentului investitional aferent anului intai (50.000 Euro), AVAS dispunand retinerea tuturor sumelor platite de cumparator in baza contractului.

Totodata, in cazul nerespectarii de catre cumparator in termenele stabilite a obligatiilor notificate de AVAS (plata in termen de 30 zile a 8.700 Euro reprezentand penalitati), Autoritatea va proceda la recuperarea pe cale judiciara a acestora.

Pe langa atributiile de monitorizare postprivatizare, AVAS are si calitatea de creditor, Somvetra fiind grevata de un debit comercial de 840.025 USD.

In cazul Sipo Dorohoi, societate privatizata cu Asociatia Salariatilor si Membrilor PAS in data de 23.12.2004, cumparatorul nu si-a respectat obligatiile investitionale si sociale asumate.

AVAS a decis desfiintarea contractului de privatizare in decembrie
anul trecut, la data scadenta pentru confirmarea investitiilor aferente primului an, in valoare totala de 625 mii Euro.

Decizia de reziliere a fost luata pe baza rezultatelor controlului efectuat de Autoritate in societate. Astfel, in data de 16 ianuarie, AVAS s-a reinscris ca actionar la SC Stipo. Tot la aceasta firma AVAS detine creante bancare, fiscale si comerciale in valoare de 3.214.580 USD.

In cele din urma, compania GES Boldesti Scaieni a fost privatizata in decembrie 2004, cumparator fiind consortiul format din mai multe companii romanesti.

Ca urmare a nerespectarii de catre cumparator a obligatiei privind constituirea, pana la data de 27 decembrie 2005, a garantiei aferenta angajamentului investitional asumat prin contract, AVAS anunta ca va proceda la desfiintarea contractului de vanzare-cumparare de actiuni incheiat si la reinscrierea ca actionar.

Si in acest caz societatea este debitor AVAS. Autoritatea detine creante bancare, fiscale si comerciale in valoare de 8.669.588 USD,
precum si creante proprii in valoare de 1.414.027 USD.

Dupa definitivarea situatiei juridice a societatilor in cauza si recuperarea tuturor daunelor cauzate statului, AVAS va analiza fiecare caz in parte si va decide asupra masurilor ce se pot lua cu privire la aceste societati.

Capacitatile din sticlarie au scazut, in perioada 1989-2004, de la 460 la 175 de tone, la geamuri plane, si de la 385 la 140 de tone, la sticlaria de ambalaj.

In context international, industria sticlei si a ceramicii fine din Romania ocupa un loc modest, ponderea volumului productiei in productia similara din UE este de numai 1,2%.

Industria sticlariei si a ceramicii fine, destul de mica - doar 0,4% din PIB, si bazata pe resurse sarace, are o mare importanta pentru ramuri vitale ale economiei: agricultura, transporturile, constructiile si unele sectoare industriale precum chimia, constructiile de masini, electrotehnica.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


72 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by