Pe vremea cand Romania era condusa de regi, valorile occidentale erau la ele acasa in Bucuresti, iar PIB-ul ne plasa in partea superioara a clasamentului.
Intr-o Uniune Europeana compusa din 15 membri, Grecia si Portugalia isi pasau de la una la alta lanterna rosie. Intr-o Uniune extinsa la 27 de state, nu va mai exista aceasta problema. Romania va fi, cu siguranta, ultima, cu cea mai redusa productivitate, cu cele mai proaste drumuri, cu cel mai precar sistem sanitar etc.
Cu alte cuvinte, Romania este subliniata pe lista UE, dar numai fiindca dupa ea se trage linia de final. Nu mai are pe nimeni in urma, iar diferenta fata de PIB/locuitor din Cehia, Ungaria sau Slovacia nu mai e de 50% ca in 1999, ci de 100%, ceea ce inseamna ca decalajul s-a dublat.
Si totusi, au existat momente in istoria moderna a Romaniei cand ne-am plasat inaintea membrilor estici ai comunitatii europene sau chiar in fata Greciei si Portugaliei. Asa s-a intamplat si in 1914, si in 1938.
Repere empirice
Le cunoastem cu totii: Ateneul Roman, Castelul Peles, Palatul Cotroceni, Gradina Botanica, Podul de la Cernavoda. Dar stiti care este legatura dintre ele? Au fost construite in aceeasi perioada: 1870-1914.
Si lista poate continua: Palatul BNR, Universitatea Bucuresti, Palatul CEC, Hotelul Bulevard, Cercul Militar National, Foisorul de Foc, Palatul Postelor (Muzeul National de Istorie), Palatul Justitiei, Palatul Cantacuzino (Muzeul Enescu), Banca Agricola (Ministerul Agriculturii), Facultatea de Medicina, Palatul Fundatiei Universitare Carol I (Biblioteca Centrala Universitara), Casa Assan (Casa Oamenilor de Stiinta), Casa Vernescu.
Iar in jurul edificiilor s-au aliniat bulevarde si parcuri: Bulevardul Elisabeta, Parcul Carol, Parcul Ioanid ori Piata Sf. Gheorghe unde, in 1905, a fost instalata Lupoaica.
Dupa care, chiar mai importanta decat ridicarea cladirilor in sine, a fost aparitia utilitatilor. In 1872 s-a inaugurat Gara de Nord, capatul liniei Bucuresti-Ploiesti, a doua din tara dupa Bucuresti-Giurgiu.
In 1882, bucurestenii au trecut de la lampa cu gaz la lumina electrica. In 1884, apare primul cotidian de mare tiraj: „Universul". In acelasi an e instalata prima linie telefonica. In 1894 se da in exploatare primul tramvai electric care ia locul celui cu cai aparut in 1872. Iar in 1909 se deschide cel dintai cinematograf, Cinema Volta...
Prin umare, cladirile emblematice ale Romaniei s-au ridicat in timpul lui Carol I, care poate fi numit pe buna dreptate regele-civilizator. Si este frapant faptul ca in doar cativa ani de domnie zarafii si camatarii care faceau legea pe strada Lipscani au disparut, cedand locul bancherilor.
De la firfirici, mahmudele, bazaruri si marchitani, Romania a ajuns sa aiba moneda nationala, burse si camere de comert. Intr-un timp extrem de scurt am trecut de la „ritmurile" orientale la sobrietatea occidentala.
Da, dar un lucru este cert. Toate aceste palate, parcuri, universitati ori bulevarde, poduri si cai ferate nu se puteau ridica fara bani.
Dovezi certe
Desi e greu de discutat, pentru acele vremuri, de notiuni precum produs intern brut, inflatie, deficit bugetar, deficit comercial ori datorie externa, spre marea noastra stupefactie, economisti precum Paul Bairoch, Colin Clark sau Angus Maddison au reusit sa realizeze o reconstituire aproximativa a datelor si sa dea un sens judecatii empirice bazate pe palate, bulevarde, cai ferate.
Iata, de pilda, conform lui Maddison, in 1870 Romania era tot ultima, fiindca acei 861 de dolari/locuitor (dolari „internationali" 1990) ne plasau in urma Greciei (996), a Serbiei (934) sau Portugaliei (926). Numai ca, in 1913, Romania urca rapid la 1.378 de dolari, reusind sa surclaseze atat Grecia (1.255), cat si Portugalia (1.244) ori Serbia (1.152).
Iar potrivit unei alte evaluari, de aceasta data a lui Bairoch, Romania se gasea in 1870 in urma Poloniei, pe care reuseste sa o depaseasca insa in 1910.
Bairoch, la fel ca Maddison, certifica instalarea economiei romanesti in fata celei portugheze, pentru ca daca in 1870 PIB-ul nostru pe locuitor era de 19,2% din cel al Marii Britanii, fata de 35,3% in tara lusitana, in 1910 noi avansam la 28,8%, iar ei isi maresc decalajul la 27,6%.
Cititi articolul integral in Saptamana Financiara
