Daca un sef de firma, fie ea intreprindere, magazin sau ziar, dintr-o tara capitalista adevarata aduna tot personalul si tine o cuvantare ca aceea de miercuri a presedintelui Romania s.r.l., dl Traian Basescu, eu, unul, n-as da zisei firme prea multe luni pana la faliment.

Nici un manager profesionist nu umbla cu aluzii, amenintari voalate, acuze generale, batutul iepei sa priceapa saua si cine e suit in ea. Acestea ar fi semne de slabiciune si incompetenta in ochii salariatilor dintr-o intreprindere capitalista.

Ei stiu bine regulile, care sunt simple si limpezi: cine a performat e premiat, cine a gresit e sanctionat, cine a stat e concediat, cine a furat e arestat si judecat. Cu nume, prenume si functie cu tot.

Am spus si am subliniat ca asa se intampla lucrurile intr-o intreprindere capitalista. In Romania s.r.l. postcomunista, a domnilor Iliescu si Basescu, ceea ce se retine din capitalism e doar raspunderea limitata.

Discursul critic violent, dar generalist, „metaforic", fara rostirea nici unui nume, sau cu aluzii la un nume - doua, este o metoda tipica pentru conducatorii comunisti.

Scopul nu este atat indreptarea situatiei, cat mentinerea unei stari de presiune si incertitudine asupra intregului auditoriu. Fiecare trebuie sa se simta vizat, suspectat, urmarit, supravegheat.

Nu intamplator si-a incheiat magistral dl Basescu discursul intr-un admirabil old secu.com style: „Va asigur ca cel putin eu stiu mult mai multe decat presupuneti ca as sti!".

Daca va imaginati ca dl presedinte e consecvent sau crede ce spune, am sa va amintesc declaratia d-sale din 22 noiembrie 2005, facuta la Paris, in conferinta de presa: „Nu mai acceptam utilizarea etichetei discretionare «Romania – tara corupta», pentru ca aceasta nu mai este o realitate".

Deci, cu doua luni in urma, Romania nu mai era corupta, in schimb astazi, potrivit tot d-lui Basescu, Romania-i mafioata: „De prea multe ori, mafia a ajuns pe masa Guvernului" – dupa care urmeaza un sir de acuzatii „folclorice" de coruptie actuala la nivel inalt: 300 de muncitori, 300 de milioane dolari, Portile de Fier 1 si 2,

Rafo, Rompetrol, FNI, SIF-uri, CEC. Formularile insinuant-amenintatoare sunt menite sa creeze doua impresii: capitanul Basescu stie tot ce misca si sediul virtutii romane renascute e la Cotroceni – restul e coruptie si mafie.

Nici un moment n-as vrea sa se inteleaga ca ce spune presedintele nu este si nu poate fi, in buna masura, adevarat.

Eu nu spun ca presedintele Basescu minte, dar ca utilizeaza adevaruri cu surdina pentru a-si improsca adversarii in imagine. Un fel de paint ball, gloante cu vopsea trase pe foc automat, la gramada. Ca ele manjesc multi nevinovati, nici o problema, dar ele ating si Romania.

Cu cateva luni inainte de a ni se hotari soarta la Bruxelles, presedintele tarii spune Europei ca, in vreme ce langa Guvernul Romaniei un maidanez omoara un japonez, inauntru Mafia sta la masa cu zisul guvern. Coruptia e una, Mafia e alta. Mafia inseamna jafuri armate de proportii, rapiri de persoane, omoruri comandate.

Occidentalii cunosc bine acest cuvant si-l asociaza corect cu doua tari din zona de care a prins mare drag dl presedinte: Moldova si Ucraina. Or, in Romania, potrivit declaratiei ministrului de Interne Blaga, nu s-a comis anul trecut nici un omor comandat, ca in Moldova.

Nu exista vreun caz de ziarist ucis pentru ca si-a facut meseria, asa cum s-a intamplat in Ucraina. N-avem rafale de automat prin baruri.

Zice presedintele ca presa decredibilizeaza institutiile statului. Pai, presa i-a dat telefon procurorului general Botos? Presa s-a intalnit cu Patriciu? Presa a aprobat plecarea miliardului fara licitatie in Elvetia? Presa a vandut fabulos spatii la Loterie? Presa l-a pus ministru pe Nicolaescu, domnule presedinte?

Ma suna chiar acum BBC-ul si ma intreaba: cunoasteti cazuri de cercuri de interese care folosesc presa? Raspund: Documentate, nu. BBC: Dar nedocumentate? Pai, cu nedocumentarea tocmai am avut un caz de intoxicare de presa de ma doare si acum capul.

Cum s-ar putea compara puterea de investigare si adunare de probe a unui ziarist cu cea a presedintelui Basescu, care are la dispozitie toate serviciile de informatii din Romania? Daca un astfel de cerc este cercetat si acuzat oficial, de catre autoritati, cu acte-n regula, il luam in discutie de urgenta la Clubul Roman de Presa.

Altfel, daca dl Basescu va ramane furnizor unic pentru Romania de certificate de viciu si virtute distribuite la televizor, s-ar putea ca si alte categorii sociale sa impartaseasca optiunea populatiei rurale: potrivit Eurobarometrului 2005-2006, trei din patru tarani isi doresc un lider autoritar al Romaniei, care sa

nu-si mai piarda timpul cu institutii ca Parlamentul si cu organizarea de alegeri.