Actiunea prin care Calder-A International a obtinut in instanta (Tribunalul Bucuresti, Sectia Comerciala) suspendarea dreptului de vot al BkP in AGA la RAFO a scos la iveala o serie de elemente care dezleaga, practic, enigma proprietatii asupra rafinariei din Onesti.
Documentele depuse la dosarul 46726/3/2005 arata ca reprezentantii Calder-A "si-au indeplinit intocmai obligatiile" ce decurgeau din contractul de vanzare-cumparare prin care Balkan Petroleum, firma condusa de Marian Iancu, a cedat pachetul de 97,94% din actiunile RAFO.
Mai mult decat atat, reprezentantii cumparatorului au facut dovada la dosar ca "pretul contractului a fost achitat integral".
Suma prevazuta la articolul 4 din contractul de vanzare-cumparare incheiat la data de 12 iulie 2005 intre Balkan Petroleum si Calder-A este de 30.112.000 USD si a fost achitata integral, reiese din documentele depuse la dosar de reprezentantii Calder-A. Probele arata ca platile s-au efectuat potrivit prevederilor contractuale, esalonat, astfel:
l 11.006.300 USD, plus 2.000.000 USD la data de 5 iulie 2005 (plata efectuata in avans, inainte de semnarea contractului;
l 2.000.000 USD, plus 1.000.000 USD la data de 13 iulie 2005, a doua zi dupa semnarea contractului;
l 3.522.400 USD la data de 22 august 2005;
l 3.522.400 USD la data de 16 septembrie 2005;
l 2.060.900 USD la data de 24 octombrie 2005;
l 5.000.000 USD la data de 25 octombrie 2005.
Documentele justificative pentru aceste plati sunt depuse atat la dosarul de la Tribunalul Bucuresti, mentionat mai sus, cat si la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS).
Asa ca se poate spune ca nenea Iancu a incasat banii, dar continua sa se dea drept patron al RAFO, desi in mod normal a pierdut acest drept odata cu intrarea ultimei rate in conturile sale.
Presedintele Balkan Petroleum a garantat pentru actiunile vandute
Ramane de rezolvat insa problema sechestrului impus de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru recuperarea eventualelor prejudicii produse de "patronul" BkP, Marian Iancu, prin neplata impozitului pe profit si a altor obligatii bugetare.
Este demn de remarcat ca, la data semnarii contractului cu firma Calder-A, Marian Iancu si-a asumat raspunderea, ca reprezentant al vanzatorului, ca "actiunile RAFO sunt libere de orice sarcini sau drepturi ale tertilor sau de orice drept de preemtiune de orice natura".
Singura exceptie de la regula de mai sus era dreptul AVAS de a aproba sau nu novatia contractului de privatizare a RAFO (preluarea drepturilor si obligatiilor din contractul de privatizare a RAFO de catre Calder-A). Dar este clar ca la data la care Iancu a semnat contractul de vanzare-cumparare a actiunilor RAFO nu exista vreo restrictie de natura a impiedica respectiva tranzactie.
Banii BkP au "convins" Juventus Torino
Paradoxal doar la prima vedere, sechestrul nu pare a incurca defel afacerile lui Iancu si ale BkP, care si-au primit si cheltuiesc nestingheriti banii de la Calder-A. Ba dimpotriva, masurile autoritatilor fiscale convin de minune presedintelui BkP - "Vreau ca totul sa se judece dupa legea romana", a declarat Iancu pentru "Romania libera".
Ramane de vazut in ce masura a fost nestiinta (prostie?) si cat a fost premeditare atunci cand s-a hotarat impunerea sechestrului asiguratoriu asupra actiunilor RAFO, la data de 8 august 2005, desi acestea fusesera deja vandute de o luna de zile, iar reprezentantii statului cunosteau prea bine acest lucru!!!
Conturile BkP (principala responsabila atat pentru prejudiciul creat la RAFO, dar si pentru falimentarea CAROM Onesti) raman in continuare nerestrictionate, lasandu-i mana libera lui "nenea Iancu" sa arunce cu banii pe artificii de imagine, cum ar fi aducerea de jucatori noi la Poli Timisoara ori antrenori de mare prestigiu (n.r. - toata consideratia pentru Gheorghe Hagi!).
Ca sa nu mai vorbim de meciurile demonstrative precum cel cu Juventus Torino (3 august 2005), care a renuntat la un meci in SUA datorita "generoasei oferte" a lui Poli Timisoara, dupa ce BkP incasase deja (vezi mai sus) peste 16 milioane de dolari. Urmeaza, se pare, si Barcelona, "inca un fond de ten" pentru presedintele Marian Iancu!
Se pune de la sine intrebarea de ce Parchetul a pus sechestru pe ceva ce nu-i mai apartinea lui Iancu si mai ales de ce nu a restrictionat ulterior accesul la conturile Balkan Petroleum, unde intrasera zecile de milioane de la RAFO! Mai ales ca documentele sunt cat se poate de clare, toate transferurile fiind facute la vedere, direct in conturile societatii conduse de Marian Iancu.
Se pare insa ca reprezentantii finantelor sunt cu mult mai interesati de "comoara din sertarul gol"...
Diversiunile lui Iancu
S-a putut vedea "din avion" ca Iancu se considera in continuare proprietarul RAFO. A declarat-o si pentru "Romania libera", o sustine si prin comunicatele prin care convoaca AGA la RAFO. Iancu a invocat in acest sens Legea 31/1990: "... dreptul de vot nu poate fi cedat. Orice conventie privind exercitarea intr-un anumit fel a dreptului de vot este nula".
Doar ca Marian Iancu, confirma avocatii Calder-A, pare a uita ca nu mai are ce drept sa cedeze deoarece l-a pierdut prin contractul de vanzare-cumparare: "Toate drepturile Vanzatorului (n.r. - BkP) de a-si exercita dreptul de vot sau alte drepturi consensuale (...) inceteaza, iar toate aceste drepturi revin Cumparatorului (n.r.
- Calder-A), care va detine dreptul unic de a exercita un astfel de drept de vot sau alte drepturi consensuale in orice mod".
