Serviciile secrete, in special SRI, primesc competente sporite prin noua Lege privind informatiile, informatiile si siguranta, care va fi discutata, luni, in Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, dupa cum ne-au declarat surse din CSAT.
Desi proiectul prevede ca ofiteri de informatii nu pot efectua acte de cercetare penala si nu pot lua masuri de retinere si arestare preventiva, un alt articol le da acestora dreptul sa efectueze, conform Codului de procedura penala, „acte premergatoare cu caracter probatoriu", pentru amenintari la adresa sigurantei nationale.
Pana acum, serviciile secrete aveau acest drept numai in cazul iminentei unei amenintari sau in cazul pericolului de distrugere a probelor.
Aceste acte premergatoare, necesare organelor penale in vederea inceperii urmarii penale, vor fi insa atributul unor ofiteri de informatii „anume desemnati si special atestati".
Articolul respectiv le da dreptul ofiterilor, printre altele, sa ceara obiecte, inscrisuri si relatii oficiale de la institutii publice si organizatii private, precum si sesizari si note de la persoane fizice si juridice.
O prevedere ambigua spune insa ca, printre actele premergatoare, sunt si „constatarile personale (ale ofiterilor de informatii – n.red.) si alte activitati prin care se pot obtine date" necesare urmaririi penale. Este neclar daca acest lucru poate presupune inclusiv perchezitia.
Noul proiect de lege reia atributiile Comunitatii Nationale de Informatii si defineste amenintarile la adresa securitatii nationale.
Printre ele – periclitarea activitatii autoritatilor publice si institutiilor prin acte de coruptie, influentarea si deturnarea deciziilor in scopuri private ori contrare interesului national.
Proiectul, elaborat la Palatul Cotroceni, reglementeaza si modul in care sunt numiti sefii serviciilor secrete: directorii SRI si SIE – de catre Parlament, la propunerea presedintelui, iar cei de la SPP si STS – de catre presedinte, cu avizul CSAT.
Citeste articolul complet in Gandul
