Presedintia a publicat, marti, proiectul Strategiei de securitate nationala. Conform acestui document principalele riscuri in domeniu sunt terorismul international de sorginte extremist-religioasa, proliferarea armelor de distrugere in masa, conflictele regionale, criminalitatea organizata.

Proiectul de strategie identifica mai multe riscuri din punct de vedere al provocarilor de securitate.

Astfel, terorismul se manifesta prin atentate criminale produse si activitatile de colectare de fonduri si spalare de bani si prin posibilitatile de recrutare, pregatire si adapostire, indeosebi in regiunile separatiste aflate in afara controlului autoritatilor legitime.

Proliferarea se manifesta indeosebi sub forma traficului de materiale radioactive si speciale, tehnologie si know-how necesare pentru constructia armelor de distrugere in masa si a vectorilor purtatori.

Conflictele latente (inghetate) din regiunea Marii Negre, printre care cel din Transnistria, alte miscari separatiste de mai mica amploare si intensitate, precum si starile de tensiune legate de unele dispute teritoriale sau de frontiera reprezinta grave amenitari la adresa securitatii regiunii si creeaza pericolul reizbucnirii unor confruntari violente.

Traficul ilegal de armament, munitii si explozivi, traficul de droguri si de fiinte umane, migratia ilegala si alte aspecte ale criminalitatii transfrontaliere organizate constituie o realitate emblematica pentru Romania si regiunea balcanica.

Nu in cele din urma, guvernarea ineficienta, minata de coruptie endemica si de criminalitate transfrontaliera organizata, caracterizata prin incapacitatea exercitarii controlului asupra institutiilor statului.

Riscurile la adresa securitatii nationale pot fi potentate de: dependenta accentuata de unele resurse vitale greu accesibile; tendintele negative persistente in plan demografic si migratia masiva;

nivelul ridicat al starii de insecuritate sociala, persistenta starilor de saracie cronica si accentuarea diferentelor sociale; proportia redusa, fragmentarea si rolul inca nesemnificativ al clasei de mijloc in organizarea vietii economico-sociale;

fragilitatea spiritului civic si dificultatile de manifestare a solidaritatii civice; infrastructura strategica slab dezvoltata si insuficient protejata; starea precara si eficienta redusa a sistemului de asigurare a sanatatii populatiei; carentele organizatorice, insuficienta resurselor si

dificultatile de adaptare a sistemului de invatamant la cerintele societatii;

expertiza redusa, organizarea inadecvata si precaritatea resurselor alocate pentru managementul situatiilor de criza;

angajarea insuficienta a societatii civile in dezbaterea si solutionarea problemelor de securitate.

Obiectivele strategiei vizeaza constructia unui viitor mai sigur si prosper pentru romani, intr-o tara cu o democratie matura, consolidata, deplin integrata in comunitatea europeana si euro-atlantica, prin promovarea ferma a libertatiilor politice, economice si sociale, a respectului pentru demnitatea umana, prin angajarea constienta si responsabila a poporului roman si colaborarea activa cu natiunile aliate, partenere si prietene.

In document se precizeaza ca, pentru realizarea acestor obiective, strategia de securitate nationala urmareste identificarea oportuna si contracararea pro-activa a riscurilor si amenintarilor, prevenirea conflictelor si managementul eficient al situatiilor de criza, participarea activa la promovarea democratiei si constructia securitatii si prosperitatii in vecinatatea Romaniei si in alte zone

de interes strategic, transformarea institutiilor si imbunatatirea capabilitatilor nationale.

De asemenea, indeplinirea acestora presupune in esenta: integrarea deplina in UE si asumarea responsabila a calitatii de membru NATO; mentinerea integritatii, unitatii, suveranitatii, independentei si indivizibilitatii statului roman;

dezvoltarea unei economii de piata competitive, dinamice si performante; modernizarea radicala a sistemului de educatie si valorificarea eficienta a potentialului uman, stiintific si tehnologic national; cresterea bunastarii cetatenilor, a nivelului de trai si de sanatate a populatiei; afirmarea si protejarea culturii, identitatii

nationale si vietii spirituale, in contextul participarii active la constructia identitatii europene.

Principiile care stau la baza fundamentarii strategiei de securitate nationala sunt: convergenta dintre politica de securitate si politica de dezvoltare economico-sociala; abordarea sistemica si comprehensiva a politicii de securitate; abordarea cu prioritate a problematicii securitatii cetateanului si securitatii publice; deplina concordanta intre evaluarea mediului de securitate, optiunea politica si actiunea strategica.

Caile de realizare a obiectivelor cuprinse in strategie sunt definite astfel: prioritatile participarii active la infaptuirea securitatii internationale; constructia noii identitati europene si euro-atlantice a Romaniei; securitatea si stabilitatea regionala; asumarea rolului de vector dinamic al securitatii in zona Marii Negre;

abordarea cuprinzatoare si adecvata a problematicii securitatii interne; buna guvernare; economia competitiva si performanta; transformarea institutiilor cu responsabilitati in domeniul securitatii nationale; modernizarea si protectia activa a infrastructurii strategice.

Publicarea documentului vine la o zi dupa ce grupurile parlamentare PNL din Senat si Camera Deputatilor i-au solicitat presedintelui Traian Basescu sa desecretizeze proiectele de lege privind securitatea nationala, prezentate in sedinta CSAT din 13 februarie, pentru a fi dezbatute si imbunatatite impreuna cu societatea civila.