Citeva sute de rubedenii sint doar la Universitatea „Al.I. Cuza", cea mai veche din tara si cea mai veche din Iasi. Existenta codului deontologic nu i-a impiedicat pe doi profesori - sot si sotie - sa candideze pentru sefia Catedrei unde lucreaza impreuna cu fiul lor.

La Universitatea Tehnica „Gheorghe Asachi", cele mai multe cazuri de nepotism sint la Facultatea de Inginerie Chimica, iar la Agronomie, fostul rector e coleg si cu sotia, si cu fiica. La Universitatea de Arte „George Enescu", citeva odrasle au derogare de talent, lucrind impreuna cu parintii.

Concentratia cea mai mare de rubedenii este insa la UMF, unde clanurile au pus stapinire pe institutie.

In acest moment, doar in Universitatea „Al. I.Cuza" sint citeva zeci de familii. „Din totalul personalului didactic, care ajunge la circa 2.000 de angajati, cred ca sint citeva sute care sint rude intre ei", estimeaza rectorul Dumitru Oprea. Desi printr-un cod deontologic al universitatii nepotismul a fost condamnat inca din 1998, masuri clare nu au fost luate niciodata.

Intotdeauna cazurile negative au fost salvate prin exemple pozitive, mult mai putine. Iar cel mai uzitat a fost cel al reputatului istoric academician Gheorghe Platon, care s-a stins din viata in urma cu o luna. Fiul acestuia, Florin Platon, este la rindul sau istoric si actualmente decan al Facultatii de Istorie, unul dintre cei mai apreciati universitari ieseni.

In spatele acestui caz, vocile antinepotism au fost pecetluite. „Este mai mult o invitatie la bun-simt. Totusi, din comisiile de concurs nu vor putea face parte rude", explica rectorul Oprea.

Biblioteca parintilor sa traiasca

Desi rubedenii exista in aproape fiecare facultate, citeva s-au remarcat totusi prin aglomerarea de cazuri. La Facultatea de Biologie, de exemplu, decanul Ioan Bara este la aceeasi Catedra de Microbiologie ca si fiica sa, Iuliana. Acad. Constantin Toma, profesor consultant, este coleg la Catedra de Biologie Vegetala cu tinara sa sotie, Irina, fiul, Ovidiu Toma, fiind si el profesor in facultate.

Profesorul consultant Iordache Ion si-a asigurat descendenta la Catedra de Zoologie prin fiul sau, Costica Ion. La fel si Mihai Mititiuc, de la Catedra de Biologie Vegetala, directorul Gradinii Botanice, a carui fiica, Oana Zamfirache, este sefa de lucrari chiar la Catedra sa. In aceeasi facultate lucreaza si ginerele sau.

„Faptul ca beneficiaza de o biblioteca in domeniu chiar acasa este, fireste, un avantaj pentru copii", admite prof. Mititiuc.

Voturi in familie

La Facultatea de Fizica, un caz care a facut vilva la ultimele alegeri a fost la Catedra de Fizica a Corpului Solid, disputata atit de prof. Mihaela Rusu, cit si de sotul ei, Gheorghe Rusu. Barbatul s-a retras din cursa, insa si-a votat sotia, la fel ca si fiul lor, si el in aceeasi Catedra, comasata intre timp cu cele de Electricitate si de Fizica Teoretica.

In aceeasi Catedra lucreaza si profesorii Ciprian si Aura Dariescu. Decanul Mihai Toma lucreaza la Catedra de Fizica Plasmei si Structura Materiei impreuna cu fiica sa Ioana, al carei sot, Octavian, este in cealalta Catedra din facultate. „Nu vad de ce de resursele pe care cineva le aduna de-a lungul carierei nu pot beneficia chiar copiii sai.

Nu cred ca relatiile de rudenie influenteaza cumva activitatea in sine", spune decanul Toma.

Economie in doi

La Facultatea de Stiinte Economice si Administrative (FEAA), cea mai mare din Iasi, lucreaza in familie mai multe cupluri sot-sotie. Sefa Catedrei de Statistica, Elisabeta Jaba, este colega cu sotul sau, profesor la Management.

Seful Catedrei de Informatica Economica, Marin Fotache, este superiorul direct al sotiei sale, Doina, la fel ca si Dumitru Zait, seful Catedrei de Management-Marketing, fata de sotia sa, Adriana. La Statistica, Laura Chirila este colega cu sotul sau, Ciprian, la fel ca si Carmen Mihai, cu sotul sau, Costica.

Seful Catedrei de Finante-Banci, Gheorghe Filip, este coleg in facultate cu sotia sa, Maria, de la Informatica Economica, iar Mircea Georgescu, din aceeasi Catedra, o are aproape, la Catedra de Contabilitate, pe sotia Iulia. Seful acestei Catedre, Ioan Berheci, si-a adus in subordinea sa nepoata, Maria Berheci. •

Antinepotism de Iasi via Japonia

Eugen Stamate, absolvent al Universitatii „Al. I. Cuza" si profesor la Universitatea Nagoya din Japonia, este cel care a dat in 2003 tonul unui adevarat curent antinepotism in Romania. El a creat si un site Internet, pe care zeci de profesori si cercetatori romani din intreaga lume au protestat fata de proliferarea nepotismului in universitati.

Doi ani mai tirziu, ministrul Miclea a luat pozitie oficiala in acest sens si a emis un ordin prin care a impus adoptarea de coduri etice.

Politehnica: cuibul de rubedenii a rezistat la Chimie

Universitatea Tehnica „Gheorghe Asachi" Iasi (UTI) face o nota distincta in mediul academic iesean din perspectiva nepotismelor.

Falimentul unor industrii dupa 1990 a facut ca si cariera didactica aferenta sa fie destul de putin atractiva. Iar in cazurile in care fiii cadrelor didactice au urmat totusi Politehnica, parintii i-au indrumat in cele mai multe cazuri spre obtinerea unui post in strainatate, unde un inginer poate fi platit mult mai bine decit un profesor.

Exista totusi o exceptie: Facultatea de Inginerie Chimica. Pe vremuri se spunea ca este facultatea favorita a Elenei Ceausescu, beneficiind aproape ostentativ de gratiile acesteia, prin spatii didactice si de cercetare imense. Dupa 1990, aceasta a cunoscut insa un regres puternic. Ea atrage foarte putini studenti cu taxa, iar corpul didactic imens este totusi conservat cu rubedeniile sale.

Familia prorectorului

Prorectorul cu relatiile internationale al universitatii, Valentin Popa (foto), fost decan al facultatii, este coleg de serviciu cu fratele sau, Marcel Popa, de la Catedra de Chimie Fizica.

Fiica prorectorului, Ana-Maria, a absolvit anul trecut facultatea, ca si fiul lui Marcel Popa, Ionel, insa nici unul nu a ramas in facultate - plecind cu burse in Elvetia - tocmai pentru „a evita speculatiile legate de nepotism".

„Cit a fost studenta fiica mea, desi intrunea conditiile, fiindca eu eram decan nu i-am dat bursa de merit", spune Valentin Popa, care sustine ca aceleasi temeri au determinat-o pe sotia sa, cercetatoare, sa nu accepte invitatia de a preda la facultate. „Daca exista performante, nu trebuie sa se tina cont insa ca cineva este ruda", conchide prorectorul Popa.

Din tata-n fiu

Alti colegi ai prorectorului au fost mai putin reticenti si si-au asigurat descendenta la Catedra a odraslelor lor. Un caz notoriu este cel al fostei deputate PRM Maria Apostolescu, care si-a adus aproape si fiul, si nora.

Dupa ce i-a tinut seminariile la Catedra de Tehnologia Substantelor Anorganice si a Materialelor de Constructie (TSAMC), Nicolae Apostolescu i-a succedat la Catedra mamei sale, ca sef de lucrari, ea pensionindu-se recent.

Nora fostei deputate, Carmen Apostolescu, este colega cu sotul sau, ca membra a Catedrei de Chimie anorganica. Fiica profesorului Radu Tudose, consultant si membru corespondent al Academiei Romane, Eugenia Tudose, este sefa de lucrari la Catedra de Inginerie Chimica, in care este membru si tatal sau.

Doina Suteu, fiica lui Gheorghe Cristian, profesor la Catedra de Industrii Organice, este sefa de lucrari la Chimie Analitica, iar Anca Moise, fiica Elenei Corlateanu, profesor consultant la Chimie Generala, este conferentiar la Inginerie Chimica. Paul Obrocea este sef de lucrari la aceeasi Catedra, de Tehnologia Celulozei, Hirtiei si Fibrelor, in care a activat pina de curind tatal sau.

In aceeasi relatie fata de tatal sau, prof. Ioan Rosca, se afla si Doina Sibiescu, sefa de lucrari la Chimie Anorganica. In familie lucreaza la serviciu si sotii Maria si Dan Gavrilescu, unul profesor la Ingineria Mediului, altul la Tehnologia Celulozei, Hirtiei si Fibrelor.

Liliana Horoba, de la Inginerie Chimica, este si ea colega cu sotul sau, Eugen Horoba, de la Industrii Organice, ambii fiind conferentiari.

Razbunarea nepotismului pe comunism

Toate aceste relatii de rudenie dintre angajatii aceleiasi facultati nu deranjeaza insa conducerea Politehnicii iesene. Dovada sta si codul etic al universitatii, adoptat recent de Senat, in care nu exista nici o mentiune explicita la nepotism. Doar vag este enuntat, la art. 16, principiul eliminarii conflictelor de interese.

„Membrii comunitatii vor evita si vor elimina conflictele de interese care decurg din intersectarea mai multor tipuri de relatii sau pozitii, de natura sa afecteze judecatile si evaluarile corecte". Mihai Voicu, prorectorul cu activitatea didactica, considera ca relatiile de rudenie nu reprezinta un rau in sine.

„Nimeni n-o sa accepte ca intr-o comisie de concurs, de exemplu, sa fie tatal unui candidat", asigura acesta. Atitudinea detasata fata de nepotism a universitarilor ieseni este argumentata prin frustrarile acumulate in perioada comunista. „Fiul sau fiica unui profesor nu putea fi cadru didactic in aceeasi facultate.

Au existat cazuri in care parintii au parasit ei Catedra pentru a face loc copiilor", explica prorectorul Voicu. Cit priveste cazul special al Facultatii de Inginerie Chimica, crede acesta, este scuzabil prin numarul mare de articole stiintifice publicate in reviste cotate international. •

Asta-seara operam in familie

Universitatea de Medicina si Farmacie „Gr. T. Popa" se situeaza de departe in topul nepotismului in dulcele tirg. Aici, angajarea rubedeniilor a facut imposibil in unele cazuri accesul unui „outsider".

Rubedeniile au ajuns in universitate prin concursuri cu candidat unic, iar la validarea in Catedre, consilii de facultati sau senat acestia au beneficiat de intelegerea celor din familie. De cealalta parte sint insa si citeva cazuri deasupra oricarui dubiu, copii care si-au depasit parintii, beneficiind, ce-i drept, de bibliotecile, de indrumarea acestora.

Tocmai de aceea, crede noul rector al UMF, Cristian Dragomir, nepotismul nu este un fenomen periculos atita vreme cit rudele care intra in facultate au performante. „In toata lumea exista cazuri de asa-zis nepotism. Fenomenul devine reprobabil cind in discutie sint nulitati", crede rectorul Dragomir.

Etica, bat-o vina

Daca in alte universitati au mai existat tentative de a stirpi nepotismul, in UMF Iasi aceasta idee stirneste risul. Un cod etic prin care sa fie interzise relatiile de rudenie intre membrii aceleiasi Catedre, de exemplu, ar pune in mare dificultate institutia.

In pofida ordinului dat de fostul ministru Mircea Miclea, acest pericol nu pindeste insa rubedeniile din UMF pentru simplul motiv ca cei care ar putea sa-l puna in aplicare lucreaza ei insisi „in familie".

Familia Covic este in acest moment una dintre cele mai reprezentative in medicina ieseana. Toti cei patru membri ai familiei „de baza" lucreaza in UMF. Tatal, Mircea Covic, este profesor la disciplina de Genetica medicala si recent a fost ales cancelarul general al universitatii. Mama, Maria, este sefa Clinicii Medicale de la Spitalul „C. I. Parhon".

Spital care este condus, ca si Centrul de Dializa si Transplant, de fiul sau, Adrian Covic, unul dintre cei mai tineri universitari promovati la functia de profesor, dar si cu cele mai multe articole IS, prodecan la Medicina Generala. Dupa ce a activat la Pediatrie, fiica sotilor Covic, Cristina Gavrilovici, a fost promovata sefa de lucrari la Disciplina de Bioetica.

Articol integral in Cotidianul