E mai mult decat hazardat sa se afirme ca disparitia lui Milosevici va duce automat si la primirea statelor succesoare in randurile Uniunii Europene, obiectiv pe care, avand in fata exemplul Sloveniei, fiecare din ele il doreste cu ardoarea.
Intamplarea face ca in ziua in care fostul lider iugoslav era gasit mort in celula, ministrii de externe ai UE sa dea publicitatii, la Salzburg, dupa convorbirile avute cu omologii lor din Serbia-Muntenegru, Croatia, Bosnia-Hertegovina si Macedonia, tari descrise in general ca apartinand Balcanilor de Vest, o declaratie
comuna asupra perspectivelor traducerii in viata a acestui obiectiv. "Toate aceste tari - se arata in declaratia comuna - au facut in ultimul an progrese substantiale pe calea care duce la UE", se spune in declaratie, formula destul de vaga care nu poate trece cu vederea existenta a multiple obstacole.
Decesul lui Milosevici nu schimba in niciun fel necesitatea de solutionare a problemelor trecutului, a mostenirii lasate in urma de Milosevici, a declarat Ursula Plassnik, ministrul de externe al Austriei, tara care detine presedintia prin rotatie a UE.
Or, pana atunci mai sunt multe de facut. Moartea in conditii suspecte a lui Milosevici ingreuneaza mult pentru Belgrad cerinta predarii lui Karadjici si Mladici.
Pe de alta parte, insasi soarta uniunii din Serbia si Muntenegru este sub semnul intrebarii.In mai urmeaza sa aiba loc in Muntenegru un referendum asupra posibilei independente, ceea ce ar modifica din nou harta regiunii.
