Pe data de 13 martie a.c. au intrat in vigoare noile modificari ale legii pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, prevazute in Legea nr. 36 din 1 martie 2006.

Acest act normativ introduce sanctiuni extrem de dure aplicabile companiilor din sectorul financiar si cel al consultantei in cazul in care nu-si indeplinesc obligatia de a-si turna clientii atunci cand li se pare ca anumite afaceri ar fi suspecte.

Potrivit Legii privind combaterea spalarii banilor, salariatii unor persoane juridice din domeniul financiar (banci, institutii financiare, societati de asigurari, case de schimb etc.) sau din domeniul consultantei (avocati, notari, contabili, consultanti imobiliari etc.) au obligatia sa raporteze Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor operatiunile suspect

Conform art.

3 (1) din Legea 656/ 2002, de indata ce salariatul unei persoane juridice are suspiciuni ca o operatiune ce urmeaza sa fie efectuata are ca scop spalarea banilor sau finantarea actelor de terorism va informa persoana din companie desemnata ca responsabila cu aplicarea Legii impotriva spalarii banilor, care va sesiza imediat Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor.

Daca pana acum pedeapsa pentru asemenea omisiuni era doar amenda, de acum incolo societatile din aceste domenii risca:

- suspendarea avizului, acordului sau a autorizatiei de exercitare a unei activitati ori, dupa caz, suspendarea activitatii pe o durata de la o luna la sase luni;

- retragerea licentei sau a avizului pentru anumite operatiuni ori pentru activitati de comert exterior, pe o durata de la o luna la sase luni sau definitiv;

- blocarea contului bancar pe o durata de la zece zile la o luna;

- anularea avizului, acordului sau a autorizatiei de exercitare a unei activitati;

- inchiderea unitatii.

Mai catolici decat papa

Comparativ cu reglementarile din alte tari europene, aceste dispozitii sunt de-a dreptul exagerate. Avocatul Markus Piuk, managing partner la societatea austriaca de avocatura SCHOENHERR SI ASOCIATII, considera ca noile reglementari nu sunt in spiritul celei de-a treia Directive Europene impotriva spalarii banilor.

Aceasta lasa la dispozitia statelor aprecierea sistemului de sanctiuni pentru omisiunile de raportare si nerespectarea celorlalte obligatii ale persoanelor juridice si fizice in scopul prevenirii combaterii spalarii banilor. Dar tot Directiva respectiva mai spune ca acestea trebuie sa fie proportionale cu gravitatea faptelor.

„In Romania pot fi blocate conturile, se retrage licenta de functionare etc. - asta nu mai este proportional, ci exagerat si, este adevarat, contravine spiritului Directivei. In Austria, pentru o contraventie in acest domeniu se prevad doar amenzi pana la 20.000 de euro", spune Piuk.

In privinta celorlalte state europene, poate doar in Spania legea prevede sanctiuni foarte dure, de genul retragerii licentei in cazurile grave sau sanctiuni constand in procente din capitalul social, in functie de gravitatea omisiunii.

In Italia, omisiunea de a raporta se sanctioneaza cu amenzi pana la 50% din valoarea tranzactiei neraportate, in Germania este vorba doar despre o amenda pana la 100.000 de euro. In Marea Britanie, omisiunea de a raporta se pedepseste cu inchisoare pana la cinci ani. La noi, pomelnicul de sanctiuni intrece sanctiunile cumulate din toata Europa.

Scenarii pesimiste ale aplicarii legii

La prima vedere, Legea nr. 656/ 2002 nu face altceva decat sa aplice la o situatie particulara regulile generale din materia sanctionarii contraventiilor.

Insa, la o privire mai atenta, se observa ca aceste sanctiuni opereaza impotriva persoanelor juridice care „refuza" sa ofere anumite informatii Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor (ONPCSB) sau care nu-si indeplinesc datoria de „caine de paza" al operatiunilor financiare.

Aceasta redactare pune intr-o pozitie extrem de delicata intregul mediu de afaceri autohton, care brusc este investit cu atributii de politie publica. Trebuie sa determine daca anumite transferuri de bani (despre care au date de multe ori incomplete) sunt „suspectate" a reprezenta spalare de bani sau finantare de acte de terorism.

Articol integral in Saptamana Financiara