Cistiga bani in publicitate si glorie in teatru, unde lucreaza preferential cu Alexandru Dabija. Scenograf multipremiat de UNITER, Dragos Buhagiar a refuzat alti regizori, la fel si premiile pe care i le-a oferit Ministerul Culturii pe vremea lui Razvan Theodorescu.
Faceti decoruri si vestimentatie pentru teatru, film, spoturi publicitare si videoclipuri. Unde lucrati cel mai relaxat?
Nasoala intrebare (ride). Pentru nici una dintre activitatile astea nu lucrez relaxat, din pacate. Dar lucrez cu placere chiar si pentru zona care-mi asigura linistea financiara, adica publicitatea. Nu lucrez relaxat pentru ca munca mea presupune viteza si un anume tip de concentrare. Stau tot timpul in tensiune, nu neaparat daunatoare.
Nu sint artistul care se retrage in munti sau undeva la tara si, intr-un leagan, intre flori, isi creeaza spectacolele.
Vrea echipa, dar nu cu oricine
Urmati strict recomandarile regizorului sau incercati sa va impuneti ideile?
Ma intereseaza foarte tare recomandarile regizorului. Nu e o relatie neaparat de subordonare, doar ca spectacolele sint provocate, in general, de regizori. Asta inseamna ca ar trebui sa stie ce vor cu acel text si in ce zona vor sa plaseze spectacolul. In momentul in care am acceptat textul, merg pe linia impusa de regizor. Chiar daca uneori uita linia, eu o tin pe a mea.
Uneori am timp si sa ma adaptez, sa inteleg ca sintem pe alaturi si revin. In principiu, ma duc cu regizorul si incerc sa fac echipa cu cine se poate.
Ce pretindeti sa vi se ofere atunci cind lucrati la un spectacol?
In primul rind, o relatie onesta, ceea ce e din ce in ce mai rar in teatru. Adica imi place sa stiu daca pornim cu gindul ca facem un spectacol intr-o zona care ma intereseaza artistic. Sau sint de acord sa mi se zica „facem acest spectacol pentru bani, ca mergem in turneu". Dupa care sigur ca ma intereseaza foarte clar conceptia regizorala.
Eu fac publicitate si atunci zona aceasta, a teatrului, am incercat sa mi-o pastrez mai curata. Nu ma intereseaza orice text, orice colaborare si nici macar orice spatiu teatral.
Dabija da, avizierul Nationalului nu De ce ati preferat sa lucrati cu Alexandru Dabija si Felix Alexa in teatru?
Cu Felix mi-am inceput cariera si chiar am crezut in perioada aia. A existat din pacate o ruptura, nu vreau sa vorbesc despre dedesubturile ei. Am inceput sa lucrez apoi cu Alexandru Dabija si reusiseram sa ne facem un program teatral, pentru ca el e unul dintre putinii care au asa ceva. Intimplator, asta ma preocupa si pe mine. De fapt, eu cu Dabija am facut o a doua facultate.
L-am prins intr-o perioada in care era dispus sa ofere tuturor. Omul era extrem de deschis si de dispus sa ofere, nu stiu daca mai e cazul acum, ca la un moment dat ne mai si plictisim.
Ati refuzat vreodata un regizor? Pe cine si de ce?
Pe cine nu spun, ca intram intr-o zona mai ciudata. Dar i-am refuzat pe multi. Nu mi-a placut modalitatea in care mi-a fost facuta propunerea sau s-a intimplat sa nu-mi placa textele sau sa fiu prea ocupat. De exemplu, cind eram angajat la National, m-a anuntat avizierul ca fac un spectacol. Sigur, eram angajat, dar trebuia sa fiu intrebat.
A refuzat ministerul
Dintre patru premii UNITER pe care le-ati luat, doua le-ati donat pentru campania „Artistii pentru artisti". De ce?
Pentru ca mi se pare nedrept ce se intimpla in acest capitalism feroce - banuiesc ca un capitalism civilizat nu arata asa. Nu accept ca o clasa sociala, pot sa-i spun, cum ar fi colegii nostri artisti, sa nu-si poata duce zilele civilizat. Mi se pare subuman.
Adica se baga enorm de multi bani in politica, proasta de altfel, se mediatizeaza enorm fotbalul, la fel si genul asta de prostitutie de televiziune. Tot felul de prostituate au ajuns staruri. Poate sa vi se para un discurs de stinga, dar nu e. Este doar protestul meu.
M-am saturat sa vad toate parasutele VJ la televiziune, cu bani si masini, iar altii au muncit toata viata in teatru, sint nume mari, dar degeaba.
Ati refuzat vreodata un premiu? In ce conditii?
Am refuzat premiile date de Ministerul Culturii in perioada lui Sararu la National. Ba chiar unul l-am luat, dar l-am donat. Mi s-a parut pacat ca banii sa se intoarca inapoi la ei, am luat banii si i-am dat tot pentru campania asta. Unul l-am luat pentru „Oblomov". N-am mers la festivitate.
Citeste articolul complet in Cotidianul
