Intre Belgrad si Skopje se duce un conflict surd privind existenta paralela a doua biserici ortodoxe, una pro-sirba si cealalta autocefala, aflata in administrarea clericilor macedoneni. Liderii ortodocsi macedoneni afirma ca au dovezi care arata ca Belgradul este principala forta din spatele acestei institutii religioase rivale.

Un comentariu de Ivan Blazevski si Zelimir Bojovic pentru Balkan Investigative Reporting Network (www.birn.eu.com)

Clericii macedoneni afirma ca un document al Ministerului sarb al Religiei confirma faptul ca Belgradul finanteaza o biserica ortodoxa paralela din mica republica fosta iugoslava.

Biserica Ortodoxa Macedoneana, MPC, spune documentul, facut public la inceputul lunii martie, dovedeste faptul ca guvernul sarb este adevarata forta din spatele bisericii paralele conduse de un cleric renegat, Arhiepiscopul Jovan Vraniskovski.

Documentul, datat in ianuarie, spune ca Ministerul Religiei de la Belgrad a trimis 500.000 de dinari (aproximativ 6.000 de euro) Arhidiocezei Ohrid, asa cum este cunoscuta biserica pro-sarba.

Ministrul sarb al religiei, Milan Radulovic a confirmat autenticitatea documentului. Acesta a declarat ca banii au fost trimisi Arhidiocezei Ohrid cu aprobarea premierului Vojislav Kostunica.

„Este un program care a primit unda verde de la guvern", spune Radulovic. Episcopul Timotej, purtatorul de cuvant al MPC a declarat: „In urma acestor lucruri nu mai este nevoie sa dovedim ca asa-numita Arhiepiscopie Ohrid lucreaza in interesul bisericii sarbe si al statului sarb."

In ceea ce-l priveste, guvernul de la Belgrad spune ca nu are pentru ce sa isi ceara scuze.

Ministerul Religiei a declarat ca legea sarba permite „furnizarea de sustinere si asistenta a protectiei mostenirii ecleziastice din afara granitelor Uniunii Serbiei si Muntenegrului.

De asemenea, ministerul a anuntat ca, prin acest lucru, „se intareste aspectul religios al identitatii nationale dincolo de granitele uniunii statale."

Arhiepiscopia si-a aparat, de asemenea, dreptul de a primi fonduri de la nord de granita.

Arhidioceza Ohrid „face parte din Biserica Ortodoxa Sarba, din punct de vedere ecleziastic," a declarat Jovan pentru Balkan Insight.

Insa incercarea Macedoniei de a obtine independenta statala a fost multa vreme strans legata de cauza unei biserici independente.

Din momentul in care MPC si-a proclamat independenta fata de Biserica Sarba, in 1967, orice incercare a Bisericii Sarbe de a-si recastiga controlul in Macedonia a fost intampinata cu ostilitate atat de clerici, cat si de guvern.

Arhiepiscopul Jovan este privit cu deosebita antipatie nu pentru ca este din Serbia, ci – in ochii MPC – pentru ca e considerat un tradator, dupa ce a fost episcop in cadrul Bisericii Macedonene pana in 2002 cand a demisionat si s-a alaturat sirbilor, care l-au desemnat Arhiepiscop de Ohrid.

Guvernul actual de la Skopje, la fel ca cele dinainte, nu da nici un semn ca nu ar sustine in continuare cererea MPC de a mentine monopol asupra ortodoxismului in Macedonia.

Legea macedoneana nu permite prezenta a doua comunitati religioase in cadrul aceleiasi confesiuni, guvernul putand astfel sa spuna ca respecta legea refuzand inregistrarea bisericii lui Jovan.

„Exista o singura Biserica Ortodoxa recunoscuta ca institutie in Macedonia," a declarat Cane Mojanovski, presedinte al comisiei guvernamentale pentru relatia cu comunitatile religioase.

In aceasta batalie tensionata, descoperirea recentelor tranzactii financiare dintre Arhiepiscopul Jovan si autoritatile de la Belgrad a venit ca un semn „ceresc" pentru oponentii macedoneni.

Acestia vor sa dovedeasca faptul ca el este un agent al guvernului sarb, agenda sa fiind, mai degraba, de a smulge din radacini identitatea nationala macedoneana decat de a salva suflete.

„Aceasta afacere a confirmat conexiunile dintre Biserica Sarba si stat, in „visul lor comun de a conduce Macedonia," declara Episcopul Petar al Prespa.

Incercarea de a infiinta o ierarhie religioasa rivala in Macedonia a fost „scandaloasa si fara precedent", a adaugat acesta.

Episcopul Timotej a avut o reactie chiar mai violenta. „Este clar ca bisericii sarbe nu-i pasa de crearea unor relatii normale, ci vrea sa distruga intregul popor, stat si intreaga biserica macedoneana," a declarat acesta de curand.

Reprezentanti ai bisericii sarbe pretind ca darul guvernului a fost o donatie legitima si nu a avut ca intentie finantarea propagandei.

Biserica Sarba a solicitat sprijin financiar din partea guvernului de la Belgrad pentru Arhiepiscopia Ohrid deoarece nu detinea destule fonduri pentru a-si atinge scopurile, respectiv sa ii ajute pe fratii de credinta, a declarat Episcopul de Nis Irinej Gavrilovic.

„Ministerul Religiei a furnizat asistenta arhidiocezei Ohrid pentru sustinerea personala a Arhiepiscopului Jovan – nu pentru scopuri propagandiste," a declarat Episcopul Irinej.

In conditiile in care politicienii au luat partea reprezentantilor bisericii, disputa nu da semne sa ia sfarsit.

In timp ce clericii macedoneni au prezentat triumfal documentul controversat ambasadorilor Uniunii Europene si al Statelor Unite la Skopje, Ministerul de Externe macedonean a trimis un protest autoritatilor de la Belgrad, reamintindu-le „necesitatea respectarii principiului de stat si de a nu se implica in problemele bisericii."

Fost ministru de Externe, Slobodan Casule a acuzat Serbia ca s-a implicat in afacerile Macedoniei si ca si-a incalcat propria separare constitutionala dintre biserica si stat. „Serbia se amesteca in afacerile interne atat ale MPC, cat si ale Macedoniei," a declarat acesta.

Chiar si presedintele macedonean, Branko Crvenkovski, a avertizat ca aceasta afacere, daca se dovedeste a fi reala, ar putea pune sub semnul intrebarii relatiile dintre cele doua tari.

Mirko Djordjevic, expert in religie din Belgrad, a afirmat ca macedonenii au dreptate. „Orice relatie dintre conducatorii politici de la Belgrad cu acea organizatie, [Arhidioceza Ohrid] din perspectiva macedoneana, este o relatie cu o organizatie ilegala, ce complica enorm lucrurile," a spus el.

Totusi, Djordjevic a adaugat ca transferul de bani pentru Arhiepiscop nu poate fi privit izolat, ci face parte dintr-o batalie mai indelungata dintre biserici, ce dateaza de la evenimentele din 1967 si chiar de mai demult.

"Daca nu se doreste sa se rezolve aceasta problema, disputa ar putea continua timp de mai multe decenii", a avertizat Djordjevic.

Ivan Blazevski este jurnalist la cotidianul Vreme si colaborator al BINR. Zelimir Bojovic este corespondent al departamentului sarb al postului de radio Deutsche Welle din Belgrad.