Cu cateva zile inaintea deschiderii Congresului Partidului Popular European (PPE) de la Roma, reprezentantii partidelor crestin-democrate din Europa au elaborat Manifestul pe care conducerea Internationalei urmeaza sa il propuna partidelor componente.

In esenta, acesta sustine trecerea la o Europa cu mai multe viteze, model aplicat si in trecut.

In ceea ce priveste reforma interna a UE, in proiectul de manifest se arata ca "organizatia trebuie reformata, cel mai tarziu pana la urmatoarea extindere, dar dupa aderarea Romaniei si Bulgariei".

Chiar daca riscul activarii clauzelor de salvgardare pare din ce in ce mai mic, Romania nu este o tara extrem de simpatizata in Parlamentul European (PE).

In mediile politice europene isi face din ce in ce mai mult loc ideea acceptarii cu "asterisc", ceea ce s-ar traduce prin intrarea la 1 ianuarie 2007, dar cu o monitorizare postaderare extrem de stricta. Despre acestea, Adevarul l-a intervievat, in exclusivitate, pe presedintele Comisiei pentru Politica Externa a PE, crestin-democratul Elmar Brok.

- A facut Romania progrese fata de situatia in care se gasea inaintea precedentului raport de tara?

- Cred ca s-au adoptat multe legi, ceea ce da tarii o directie pozitiva, dar nu stiu daca acestea au fost implementate. Voi afla asta din raportul Comisiei Europene (CE) privind progresele inregistrate.

- Ati cerut o audiere, cu usile inchise, a comisarului pentru extindere, Olli Rehn, la Comisia de Afaceri Externe, axata pe progresele Romaniei si Bulgariei, in special pe capitolul JAI? Care este scopul acesteia?

- Nu, eu am cerut doar doua rapoarte pentru a se vota daca se aplica sau nu clauzele de salvgardare. Este vorba despre un raport scurt, de o singura fraza, pe care sa se voteze. Raportul mare va fi prezentat in iunie, in sesiunea plenara a PE.

Comisia va veni cu raportul in data de 16 mai, raport care va contine recomandarea daca se aplica sau nu clauza de salvgardare. Noi, PE, vom face un raport la raport pe care il vom vota in sesiunea plenara, inaintea Consiliului European din iunie.

Daca decizia se ia in iunie, atunci nu va exista nicio intarziere, dar daca se poate intampla ca in iunie Consiliul European sa amane decizia, atunci nu mai stiu. Cred insa ca decizia definitiva se va lua in iunie.

- Aveti motive de ingrijorare in ceea ce priveste cele doua tari pentru a insista asupra acestui vot suplimentar al PE, vot care nu a fost prevazut pana acum in procedurile PE?

- Acesta a fost acordul dintre presedintele PE si presedintele CE, realizat in aprilie 2005. Potrivit intelegerii, CE trebuie sa ceara opinia PE. Problema tine strict de dreptul pe care il are PE in aceasta chestiune si de exersarea dreptului pentru viitoarele extinderi ale UE.

E o chestiune secundara daca se va vota da sau nu pentru aplicarea clauzei de salvgardare in cazul Sofiei si Bucurestiului.

- Cazul Gregorian Bivolaru si cererile de autonomie formulate de episcopul Laszlo Tokes sunt importante in evaluarea pe care o va face Romaniei PE?

- Este vorba despre proceduri normale si am dreptul sa cer Guvernului Romaniei sa-mi explice aceste lucruri. Nu are nimic de a face cu discutiile despre amanarea aderarii. Am primit un raspuns de la guvern privind cazul Bivolaru.

Delegatia maghiara mi-a explicat, si ramane sa verific, ca nu exista invatamant superior de stat in limba maghiara si ca nu s-a realizat restituirea proprietatilor confiscate, in speciale ale bisericii.

Daca se dovedesc adevarate, atunci aceste lucruri trebuie schimbate, deoarece problema este cea a necesitatii tratamentului egal.

- Manifestul Partidului Popular European prezentat inaintea Congresului de la Roma sustine necesitatea trecerii la un model de dezvoltare al Europei "cu mai multe viteze"?

- Ar trebui sa avem un tratat constitutional european pentru extindere, si nu il avem. Nu este doar parerea popularilor, dar si a socialistilor, iar o buna parte a liberalilor sunt de acord cu aceasta perspectiva. Am votat aceasta chestiune in PE si scorul a fost 399 "pentru" si 95 "impotriva". Modelul a fost aplicat si in trecut.

Spre exemplu, Spatiul Economic European, propus de Jaques Delors pentru tarile parte a Acordului European pentru Liber Schimb. Finlanda, Suedia si Austria asa si-au inceput integrarea in UE.

Trebuie sa vedem ce vom face in viitoar cu alte tari care doresc integrarea: Ucraina, Republica Moldova, Croatia, alte tari din Balcanii de Vest, poate si Belarus, intr-o zi, poate un Kosovo independent odata.

Nu este credibil ca le vom acorda imediat statutul complet de membru al UE, dar trebuie sa le oferim perspectiva participarii in politicile europene, chiar daca nu se afla pe agenda de intrare in UE. In acelasi timp, cred ca este bine sa le dam deja ceva, decat sa asteptam 10-15 ani sa incepem politicile de preaderare.

Unii spun, cateodata, ca este un siretlic sa-i tinem in exterior. Este exact invers.

Citeste articolul complet in Adevarul